Agenţia de evaluare financiară Fitch a coborât cu trei trepte ratingul Greciei, de la B+ la CCC, cel mai mic nivel acordat vreunei ţări de pe glob, apreciind că falimentul ţării reprezintă o posibilitate reală. Retrogradarea operată de Fitch reflectă absenţa unui nou program, finanţat în întregime şi credibil al FMI şi al UE şi amplificarea incertitudinilor privind rolul creditorilor privaţi în orice viitoare finanţare, ca şi degradarea perspectivei macroeconomice a Greciei. FMI a aprobat, săptămâna trecută, deblocarea ultimei tranşe, de trei miliarde de euro, din împrumutul contractat de Grecia, anul trecut. Grecia s-a împrumutat în 2010 de la FMI şi UE cu 110 miliarde de euro, pentru a evita intrarea în faliment. Ultima tranşă din împrumut, crucială pentru Atena, a stat sub semnul îndoielii până când Parlamentul grec nu a adoptat un nou pachet de măsuri de austeritate. FMI şi-a exprimat încrederea că Grecia ar putea reveni la creştere pozitivă în primul semestru al anului viitor.

• Ratingul SUA ameninţat • Moody\'s a avertizat că ar putea reduce ratingul maxim AAA acordat SUA, din cauza posibilităţii de eşec în ridicarea plafonului de îndatorare. Avertismentul vine după patru zile de negocieri între republicani şi democraţi, pentru a ridica plafonul de îndatorare, negocieri desfăşurate pe un ton aprins, inclusiv din partea preşedintelui Obama. Camera Reprezentanţilor, condusă de republicani şi Senatul, cu majoritate democrată la limită, trebuie să ajungă la o înţelegere până la 2 august, pentru a permite SUA să împrumute peste limita stabilită pentru deficit. În prezent, SUA au un deficit bugetar de 1.500 de miliarde de dolari iar datoria publică era de 14.300 de miliarde de dolari la 31 mai, în urcare faţă de 10.600 de miliarde în ianuarie 2009, când Obama a venit la Casa Albă. Începând din 2001, Congresul a votat de zece ori pentru a creşte limita de îndatorare. Preţul aurului a atins un nou maxim istoric, 1.589,56 dolari uncia iar dolarul s-a prăbuşit, pe fondul îngrijorărilor privind ridicarea plafonului de îndatorare a SUA.

• Austeritate la Roma • Pentru a linişti pieţele financiare, Senatul italian a votat, ieri, un dificil plan de austeritate bugetară, prin care cheltuielile vor fi reduse cu 48 de miliarde de euro în următorii trei ani. Italia a reuşit, ieri, să vândă obligaţiuni guvernamentale de aproape cinci miliarde de euro dar dobânzile cerute de investitori au atins niveluri record, pe fondul îngrijorărilor cu privire la extinderea crizei datoriilor suverane. Italia a fost luată în vizor pentru datoria sa enormă, de aproape 1.900 miliarde de euro (120% din PIB).

• Disponibilizări masive la băncile elveţiene • Presa elveţiană titrează că sectorul bancar al ţării, primul motor al economiei, începe să resimtă efectele crizei prelungite. Credit Suisse va renunţa la 1.000 de angajaţi, pentru a economisi 800 milioane de franci. UBS, cea mai mare bancă elveţiană, va concedia 5.000 de angajaţi, pentru a economisi un miliard de franci. UBS vrea să economisească circa 90 milioane de franci pe an prin închiderea a 27 de sucursale din Zurich şi concentrarea operaţiunilor în cinci centre mari. Cea mai mare bancă elveţiană a fost salvată în 2008 de Guvern, după pierderi uriaşe cauzate de activele toxice a căror valoare s-a prăbuşit la începutul crizei financiare globale. UBS a redus numărul angajaţilor de la 78.000 la 64.000 încă din ajunul crizei financiare, însă a revenit anul trecut peste pragul de 65.000 de salariaţi. Totodată, banca a derulat campanii agresive de angajări pe pieţele de creştere din Asia.