Ratko Mladici, fostul lider militar al sârbilor din Bosnia, dat în urmărire de TPI pentru genocid şi crime împotriva umanităţii, a fost arestat ieri dimineaţă, a anunţat preşedintele Serbiei, Boris Tadici. În momentul arestării, Mladici susţinea că se numea Milorad Komadici, dar prezenta semnalmentele fostului lider militar al sârbilor din Bosnia. Ratko Mladici nu avea barbă şi nici nu era deghizat în vreun fel, spre deosebire de Radovan Karadzici, dar este îmbătrânit şi are un braţ paralizat. Arestarea a avut loc pe teritoriul Serbiei, însă nu au fost oferite alte detalii.

UN AVOCAT AL RUDELOR LUI MLADICI A DECLARAT CĂ VESTEA ARESTĂRII LUI A SURPRINS ÎN MOD FERICIT FAMILIA, CARE CREDEA CĂ EL ESTE MORT.

Extrădare la Haga. ”Procedura de extrădare este în curs, pentru a fi trimis la Haga, la sediul Tribunalului Penal Internaţional, care l-a inculpat pe Mladici pentru acte de genocid comise în timpul războiului din Bosnia (1992-1995). Arestarea este rezultatul deplinei cooperări a Serbiei cu TPI. Astăzi, încheiem un capitol al istoriei regiunii noastre care ne va conduce spre o deplină reconciliere. Sunt convins că am deschis posibilitatea accederii la statutul de candidat, negocierilor şi aderării la UE. Aproape nimeni nu se mai îndoieşte că Serbia cooperează deplin cu TPI”, a subliniat Tadici. Ratko Mladici, acuzat de genocid, crime de război şi crime împotriva umanităţii, riscă închisoarea pe viaţă, dacă va fi condamnat de TPI. Dat în urmărire din 1995, Ratko Mladic, în vârstă de 69 de ani, este considerat unul dintre principalii artizani ai planului de purificare etnică a unor zone din Bosnia-Herţegovina, alături de fostul lider politic Radovan Karadzici, arestat în 2008. Potrivit TPI, Mladici este responsabil de asedierea oraşului Sarajevo, în perioada 1992 – 1995, soldată cu moartea a 10.000 de civili. De asemenea, lui Mladici i se atribuie genocidul de la Srebreniţa, soldat cu moartea a 8.000 de bărbaţi şi adolescenţi musulmani, în 1995. Potrivit procurorilor, Ratko Mladici este vinovat şi de episodul luării ca ostatici a 200 de militari ONU, în iunie 1995.

UN PROIECT DE RAPORT AL PROCURORULUI TPI SERGE BRAMMERTZ TRIMIS CONSILIULUI DE SECURITATE ONU ARĂTA CĂ EFORTURILE SERBIEI PENTRU ARESTAREA LUI MLADICI ERAU INSUFICIENTE.

NATO a salutat arestarea lui Mladic, apreciind că aceasta oferă posibilitatea de a se face justiţie, la aproape 16 ani după inculparea sa pentru genocid şi crime de război. Casa Albă a salutat arestarea criminalului de război, spunând că aşteaptă un transfer rapid la TPI de la Haga. Extrădarea lui Ratko Mladici ar putea dura o săptămână, pentru că mai întâi el va fi prezentat judecătorilor sârbi, a declarat viceprocurorul sârb pentru crime de război, Bruno Vekarici.

Următorul la rând. Preşedintele sârb a precizat că Belgradul nu şi-a încheiat eforturile privind criminalii de război, subliniind că Goran Hadzci, inculpat de TPI, este încă în libertate. TPI l-a inculpat pentru crime de război, la 4 iunie 2004. În următoarele săptămâni, când era pe punctul de a fi arestat, Hadzici a dispărut. El este vizat de 14 capete de acuzare, pentru crime de război şi împotriva umanităţii, pentru presupusa implicare în alungarea sau uciderea a mii de civili croaţi, între 1991 şi 1993. Actul de acuzare face trimitere precisă la masacrul din Vukovar, din 1991, când 250 de civili croaţi dintr-un spital au fost ucişi. Programul Rewards for Justice oferă până la 5 milioane de dolari pentru orice informaţie care ar duce la prinderea lui Hadzici. În 2010, Serbia a crescut suma la 14 milioane de dolari.