Descoperire epocală. O echipă de oameni de ştiinţă de la Universitatea Leeds a descoperit un curent masiv de apă sărată, un adevărat râu subacvatic cu un debit de apă de 350 de ori mai mare decât cel al râului Tamisa, curgând de-a lungul abisului marin al Mării Negre, modificându-i geografia prin formarea unor canale şi bazine, asemenea unui râu de suprafaţă. Mai mult decât atât, acest râu subacvatic ce atinge adâncimea de 35 de metri are curenţi, vârtejuri şi chiar şi cascade, asemenea unui râu de suprafaţă. Dacă acest râu ar fi fost la suprafaţă, ar fi fost în primele şase cursuri de apă din lume în ceea ce priveşte debitul de apă. Această descoperire ar putea oferi noi informaţii despre felul în care viaţa extremofilă este prezentă chiar şi la adâncimi enorme în apa mărilor şi oceanelor, departe de nutrienţi, fitoplancton şi zooplancton, prezenţi în apele de suprafaţă. Astfel de râuri subacvatice poartă cu ele numeroase sedimente şi substanţe nutritive.

Premieră mondială. Oamenii de ştiinţă au folosit un submarin robotic pentru a studia pentru prima oară un canal adânc, identificat pe fundul Mării Negre. Au descoperit că acest canal este de fapt albia unui râu subacvatic, un torent de apă sărată ce modifică geografia abisală creând maluri şi câmpii inundabile, asemenea unui râu de suprafaţă. “Apa acestui torent este mai densă decât apa din jur pentru că are o concentraţie mai ridicată de sare şi transportă foarte multe sedimente”, a explicat Dan Parsons, cercetător în cadrul Universităţii din Leeds. Acest torent curge printr-o albie formată pe platforma marină a Mării Negre, la fel cum un râu curge la suprafaţă. Câmpiile abisale ale oceanelor sunt asemenea deşerturilor de la suprafaţă, în sensul în care este foarte puţin probabil să se găsească forme de viaţă care să le populeze. Aceşti torenţi pot transporta substanţe nutritive chiar şi la aceste adâncimi, făcând posibilă dezvoltarea unor forme de viaţă extremofile.

Râul subacvatic se naşte în zona Strâmtorii Bosfor, acolo unde apa Mării Mediterane, mai densă şi mai sărată, se scurge în bazinul Mării Negre, un fost lac cu apă dulce ce are un conţinut de sare mult mai scăzut decât al Mediteranei. Este singurul râu subacvatic descoperit până în prezent. Râul subacvatic curge cu o viteză de aproape doi metri pe secundă şi are un debit de 22.000 de metri cubi de apă pe secundă, de 350 de ori mai mare decât Tamisa şi de zece ori mai mare decât Rinul, cel mai mare râu din Europa. Cursul acestui râu subacvatic este de doar 60 de kilometri, după care se prăbuşeşte într-o groapă abisală. Râul nu a fost încă denumit. Până în prezent, au fost găsite canale asemănătoare, râurile care le-au format dispărând. Unul din cele mai mari astfel de canale se află pe lângă coasta Braziliei, unde Amazonul se varsă în Oceanul Atlantic.