Fostul preşedinte democrat al Statelor Unite, Jimmy Carter, nu încetează să surprindă prin declaraţiile sale tranşante. În opinia sa, "războiul din Irak este una dintre cele mai grosolane greşeli comise vreodată de un lider american". Jimmy Carter, preşedinte al Statelor Unite între 1977 şi 1981, a apreciat că George W. Bush încă mai poate lua în considerare o retragere din Irak definită drept victorie, dacă acceptă convocarea unei conferinţe internaţionale. În timp ce opinia publică şi presa americană definesc tot mai des situaţia din Irak drept război civil, Carter a apreciat că violenţele interconfesionale nu reprezintă încă un război civil. "Cred că un război civil are loc în circumstanţe mai grave decît cele existente în Irak", a spus el.

Preşedintele Bush a refuzat, marţi, să califice situaţia din Irak drept război civil sau să ia în considerare o retragere prematură a trupelor americane, declarînd că violenţele din această ţară reprezintă o încercare a extremiştilor de a provoca noi conflicte interconfesionale. Supus presiunilor interne pentru schimbarea strategiei aplicate în Irak, liderul de la Casa Albă s-a întîlnit, miercuri, în Iordania, cu premierul irakian, Nuri al-Maliki. Înainte de vizita în Orientul Mijlociu, liderul republican a subliniat că obiectivul său este transferul suveranităţii provinciilor irakiene sub controlul forţelor guvernamentale. Regele Abdullah al II-lea al Iordaniei aprecia, la începutul săptămînii, că "reuniunea de la Amman trebuie să se încheie cu un rezultat important".

Consiliul de Securitate ONU a prelungit mandatul forţei din Irak

Aprobînd o solicitare a Guvernului de la Bagdad, Consiliul de Securitate ONU a aprobat, în unanimitate, prelungirea pînă la sfîrşitul anului 2007 a mandatului forţei multinaţionale conduse de Statele Unite în Irak. Ambasadorul american la ONU, John Bolton, a salutat votul şi a declarat că acesta a demonstrat tuturor ţărilor din regiune că membrii Consiliului de Securitate susţin ferm stabilitatea în Irak şi progresele continue către democraţie.

Ambasadorul rus la ONU, Vitali Ciurkin, şi-a exprimat regretul că rezoluţia nu face nicio referire la necesitatea depăşirii divizărilor profunde din societatea irakiană, aşa cum a sugerat Moscova. La rîndul său, Jean-Pierre Lacorix, adjunct al ambasadorului francez la Naţiunile Unite, consideră că "prezentarea unui program de retragere a trupelor străine ar demonstra că scopul comunităţii internaţionale a fost reinstaurarea suveranităţii irakiene".

Rezoluţiile anterioare ale Consiliului de Securitate autorizau forţa multinaţională să aresteze şi să încarcereze deţinuţi în facilităţi americane, inclusiv la Abu Ghraib. Rezoluţia adoptată marţi autorizează Guvernul irakian să ceară încheierea mandatului forţei internaţionale în orice moment, în cursul anului viitor.

Pentagonul analizează repoziţionarea trupelor din Irak

Oficialii americani din Departamentul Apărării iau în calcul o modificare majoră a poziţiilor trupelor americane din Irak, pe care le-ar putea retrage din provincia majoritar sunnită al-Anbar, implicîndu-le în operaţiunile de securizare a capitalei. În prezent, 30.000 de militari americani sînt mobilizaţi în provincia al-Anbar. Cel puţin 1.055 de americani au fost ucişi în această regiune. Comandantul puşcaşilor marini americani din al-Anbar, colonelul Peter Devlin, a apreciat că fără o suplimentare a trupelor, bătălia din această zonă este sortită eşecului.

O altă opţiune luată în calcul este sporirea efectivelor americane din Irak cu două pînă la cinci brigăzi, ceea ce reprezintă 7.000-18.000 de militari. Generalii George Casey şi John Abizaid au respins această variantă, apreciind că ea ar fi eficientă pentru o perioadă limitată. Oficialii americani consideră că o decizie de revizuire a strategiei nu va fi adoptată decît după ce noul secretar al Apărării, Robert Gates, îşi va prelua efectiv mandatul.

Responsabilii militari americani se aşteaptă la intensificarea violenţelor interconfesionale în Irak, în următoarele săptămîni, ca ripostă faţă de sîngeroasele atentate de săptămîna trecută asupra comunităţii şiite din Bagdad. În ciuda dificultăţilor din teren, forţele americane şi irakiene se laudă că au ucis sau capturat cel puţin 7.000 de combatanţi al-Qaida, în ultimii doi ani. "Începînd din octombrie 2004, am ucis sau capturat 7.000 de terorişti din reţeaua al-Qaida. Forţele de securitate irakiene şi ale coaliţiei au înregistrat progrese importante în anihilarea reţelei teroriste", a afirmat generalul William Caldwell, într-o conferinţă de presă.

Avocat reţinut în procesul lui Saddam

Badie Aref, unul dintre avocaţii apărării în procesul împotriva lui Saddam Hussein şi a şase dintre principalii colaboratori ai fostului lider de la Bagdad, a fost reţinut miercuri, în plină şedinţă de audieri, pentru "insultă adusă tribunalului". Judecătorul Mohammed al-Oreibi al-Khalifa a decis excluderea şi arestarea pentru 24 de ore a lui Badie Aref, la puţin timp după deschiderea celei de-a 25-a runde a procesului intentat celor şapte foşti demnitari irakieni, pentru operaţiunile antikurde de la sfîrşitul anilor '80. Judecătorul a numit un avocat din oficiu, în locul lui Badie Aref.