Circa 70% din populaţia din Libanul de Sud, 350.000 de persoane, au părăsit regiunea ca urmare a raidurilor israeliene. Estimările poliţiei vizează sectoare din regiunea de frontieră a Libanului de Sud, Tyr, de Nabatiye şi Zahrani. Naţiunile Unite au lansat de marţi un semnal de alarmă, anunţînd că peste 500.000 de libanezi au fost obligaţi să îşi părăsească locuinţele în urma ofensivei israeliene. Naţiunile Unite au calificat situaţia umanitară din Liban drept "catastrofală". Israelul a anunţat că doreşte evacuarea civililor din sudul Libanului pentru a împiedica gruparea Hezbollah să-i transforme în scuturi umane.

Aviaţia israeliană a efectuat noi raiduri, miercuri seară, în Liban, ucigînd 63 libanezi şi rănind alţi 12, acesta fiind cel mai grav bilanţ de la declanşarea ofensivei în Liban, în urmă cu nouă zile. Aviaţia israeliană a mai atacat, în cursul nopţii, un buncăr al mişcării Hezbollah din sud-estul Beirutului, unde se pare că se ascundeau lideri ai organizaţiei şiite, inclusiv Hassan Nasrallah. Surse militare israeliene au declarat că buncărul a fost distrus în totalitate de cele 23 de tone de material exploziv folosit. Neatins nu a scăpat nici Cartierul general al Forţei interimare ONU din Liban, aflat la Naqoura, la graniţa dintre Liban şi Israel şi un post al său. Incidentele nu s-au soldat cu victime. Aviaţia israeliană a continuat, joi, raidurile în Liban, în timp ce forţele terestre s-au confruntat cu miliţiile Hezbollah în zone situate de-a lungul frontierei dintre statul evreu şi Liban. Cel puţin doi militari israelieni au fost răniţi.

Hezbollah a respins un acord de încetare a focului

Mişcarea şiită libaneză ar fi respins un acord de încetare a focului cu Israelul, propus de Germania. Acordul impunea grupărilor Hezbollah şi Hamas să-i elibereze pe cei trei militari israelieni capturaţi, cerînd în acelaşi timp Israelului să înceteze bombardamentele asupra Libanului, să se retragă din Fîşia Gaza şi să-i elibereze pe miniştrii Hamas, arestaţi după răpirea caporalului Gilad Shalit, în luna iunie. Hezbollah a insistat însă ca Israelul să-i elibereze pe membrii săi şi pe prizonierii palestinieni pe care îi are în custodie. În plus, a subliniat că încetarea atacurilor armatei israeliene asupra obiectivelor libaneze este obligatorie înaintea semnării oricărui acord. Şefa diplomaţiei israeliene a afirmat că statul evreu a iniţiat eforturi diplomatice în paralel cu ofensiva armată în Liban, dar nu a oferit detalii în această privinţă

Acest refuz complică situaţia mai ales că operaţiunile aviaţiei israeliene împotriva infrastructurii mişcării Hezbollah ar putea să nu fie suficiente pentru atingerea obiectivului de dezarmare a gherilelor şiite. Experţi americani au atras atenţia că Israelul s-ar putea să nu îşi atingă obiectivul de dezarmare a gherilelor şiite utilizînd doar rachete, bombe şi obuze de artilerie, argumentînd că experienţele recente din teatrele de operaţiuni demonstrează că forţa aeriană, indiferent de cît de precisă ar fi, nu poate învinge nici măcar un inamic convenţional fără un sprijin al unităţilor terestre. În acest sens, Israelul anunţa miercuri că a trimis grupuri de militari pe teritoriul Libanului pentru operaţiuni limitate şi specifice împotriva instalaţiilor Hezbollah.

Alţi specialişti americani argumentează că una din principalele probleme ale statului evreu este reprezentată de arsenalul de rachete al Hezbollah, deoarece nici măcar un sistem perfect de apărare antirachetă, care nu există, nu poate doborî obuzele lansate de militanţii şiiţi, deoarece traiectoria acestora este atît de scurtă, încît nu pot fi interceptate.

Situaţia politică din Liban se destabilizează

Liderul majorităţii parlamentare libaneze, Saad Hariri, a acuzat Siria, că se foloseşte de Liban pentru a lupta împotriva Israelului, evitînd cu grijă să înfrunte direct statul evreu. "Poporul libanez nu este răspunzător de acest război. Este vorba de un război regional impus Libanului", a afirmat acesta pentru postul de televiziune al-Arabiya. "Unele ţări pretind că reprezintă locul unei confruntări. De ce nu îşi deschid propriile fronturi pentru a lupta împotriva statului evreu?", a întrebat el, făcînd aluzie la Siria. "Ar trebui să găsim o soluţie globală care să garanteze că teritoriul libanez nu este folosit de state care se pretind fraţii noştri, deşi nu sînt", a mai spus Saad Hariri într-o nouă aluzie clară la Siria, ale cărei trupe s-au retras din Liban, în 2005, la presiunile comunităţii internaţionale, după 30 de ani de prezenţă militară.

Comunitatea internaţională trebuie să ajute Libanul să dezarmeze militanţii Hezbollah, deoarece raidurile israeliene nu fac decît să sporească popularitatea mişcării şiite, însă o încetare a focului este o condiţie indispensabilă, a afirmat, joi şi premierul libanez Fuad Siniora. "Hezbollah a devenit un stat în stat. Ştim bine acest lucru şi el reprezintă o problemă foarte gravă. Nu este un secret pentru nimeni că Hezbollah răspunde agendelor politice ale Damascului şi Teheranului", a continuat premierul libanez, acuzînd regimurile politice din Siria şi Iran.

În ciuda acestor declaraţii, peste 20 de persoane au fost arestate la Beirut, fiind bănuite că ar fi colaborat cu aviaţia israeliană, facilitînd comiterea de atacuri asupra unor ţinte Hezbollah. Autorităţile libaneze nu au confirmat însă informaţiile. Arestările au fost efectuate mai ales în suburbii. O parte dintre cei deţinuţi au mărturisit, deja, că au sprijinit Israelul, a precizat sursa citată, adăugînd că asupra lor au fost găsite echipamente, a căror natură nu a fost precizată.

Comunitatea internaţională reacţionează

Uniunea Europeană, Rusia şi o serie de state europene şi din Orientul Mijlociu au protestat faţă de operaţiunile israeliene din Liban, cerînd încetarea imediată a violenţelor şi reluarea negocierilor în vederea stabilizării situaţiei din regiune, în timp ce Statele Unite au apreciat că întreaga comunitate internaţională susţine demersul israelian. În cadrul reuniunii Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite, secretarul general al organizaţiei a cerut oprirea unilaterală a ostilităţilor între Israel şi miliţiile Hezbollah. Secretarul de Stat american, Condoleezza Rice, se consultă astăzi, la New York, cu secretarul general al Naţiunilor Unite, Kofi Annan, a afirmat că Statele Unite vor susţine o încetare a ostilităţilor dintre Israel şi Hezbollah în momentul în care vor fi întrunite condiţiile pentru a face acest lucru. Printre opţiunile examinate de Naţiunile Unite se numără crearea unei zone-tampon în sudul Libanului, la frontiera cu Israelul, extinderea mandatului Forţei interimare ONU din Liban, creată în 1978, trimiterea unei echipe internaţionale de monitorizare a frontierei, impunerea unui embargo la vînzarea de arme în Liban, exceptînd armata libaneză, organizarea unei conferinţe a donatorilor pentru reconstruirea ţării. Condoleezza Rice, nu se va deplasa în Orientul Mijlociu pînă săptămîna viitoare, pentru a acorda Israelului suficient timp să distrugă infrastructura mişcării şiite Hezbollah.

La rîndul său, Înaltul Rezentant al Uniunii Europene pentru Politică Externă, Javier Solana, a anunţat că Uniunea este dispusă să participe la forţa internaţională din Liban. La rîndul său, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a alocat zece milioane de euro pentru cele mai urgente necesităţi, suma reprezentînd dublul celei promise la începutul săptămînii.

Continuă operaţiunile de evacuare

Circa 40 de puşcaşi marini americani au debarcat pe o plajă din apropiere de Beirut într-o misiune de evacuare a cetăţenilor americani. Puşcaşii marini au sosit pe teritoriul libanez cu puţin timp înainte de ivirea zorilor, la bordul unei nave aparţinînd portavionului USS Nashville. Trupele americane revin în Liban la aproape 23 de ani de cînd gherilele Hezbollah au aruncat în aer o cazarmă americană din Beirut, în 1983, omorînd 220 de puşcaşi marini, 18 membri ai Forţelor navale şi trei infanterişti. Atentatul era la acea vreme cel mai grav atac împotriva Corpului Puşcaşilor marini americani după al II-lea Război Mondial. Aceasta este prima navă militară americană ce soseşte în Liban ca parte a operaţiunilor terestre, maritime şi aeriene de evacuare a mii de cetăţeni americani şi occidentali. 1.000 de americani au ajuns deja în Cipru, pe un feribot. Pînă azi Statele Unite urmau să evacueze 6.000 de persoane din Liban.

Circa 25 de cetăţeni ungari aşteaptă să fie evacuaţi, iar Franţa a anunţat că 8.000 dintre cei 17.000 de cetăţeni francezi au înaintat cereri pentru a fi evacuaţi. De asemenea, Germania a reuşit să evacueze spre Siria, cu autocarul, cel puţin 500 de persoane. În faţa afluenţei mari de refugiaţi, Cipru a cerut ajutorul Uniunii Europene pentru înlesnirea evacuării cetăţenilor străini din Liban. Australia nu a putut evacua circa 300 de cetăţeni cu ajutorul unei nave turceşti deoarece compania ce deţinea feribotul a anunţat că făcuse deja rezervări. Australia încearcă să îşi evacueze cetăţenii cu ajutorul navelor britanice, canadiene şi americane, în timp ce autorităţile de la Canberra au declarat că două vase, fiecare putînd primi la bord 800 de persoane, urmau să sosească la Beirut. Circa 25.000 de australieni cu dublă cetăţenie se află în Liban

Israelul instituie restricţii de circulaţie, în Cisiordania

Armata israeliană a anunţat, joi, că va institui restricţii de circulaţie în Cisiordania, care ar putea fi menţinute pînă duminică. Pe durata restricţiilor de circulaţie, doar circa 4.000 de palestinieni din Cisiordania vor fi autorizaţi să pătrundă în Israel, a precizat oficialul militar. În schimb, Fîşia Gaza a fost izolată în totalitate de cîteva luni.

După declanşarea actualei Intifada în septembrie 2001, în Cisiordania există restricţii permanente de circulaţie, mai stricte sau mai puţin stricte, fapt ce a condus la creşterea îngrijorătoare a ratei şomajului şi a afectat grav economia palestiniană.