Trei tineri din Constanța, acuzați că au făcut parte dintr-o rețea de traficanți de substanțe cu efecte psihotrope, au fost condamnați, vineri, de Tribunalul Constanța, după ce magistrații i-au găsit vinovați. George Burtea a primit doi ani și două luni de detenție, iar complicii lui, Răzvan Florin Spătaru și Marius Eugen Lupu - câte zece luni de închisoare cu suspendare, toți pentru deţinere de droguri de risc în vederea consumului propriu şi efectuare de operaţiuni cu produse susceptibile de efecte psihoactive. Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel. Conform rechizitoriului, cei trei au ajuns în atenția anchetatorilor în martie 2012, în urma mai multor descinderi ale mascaților la locuințele lor din Constanța. Oamenii legii spun că au descoperit, în total, peste 23.000 de plicuri cu etnobotanice, pe care traficanţii se pregăteau să le pună în circulaţie. Acţiunea polițiștilor s-a derulat după o săptămână de filaj, timp în care ofiţerii Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate (BCCO) Constanţa, dar şi poliţiştii Biroului de Investigaţii Criminale au „desenat” schema reţelei şi au aflat modul în care era organizată această afacere extrem de profitabilă. Într-una dintre locuințele percheziționate, anchetatorii au găsit 29 de pungi care conţineau şase kilograme de pulberi şi fragmente vegetale cu efecte halucinogene, 1.039 de plicuri inscripţionate, 10.000 de lei şi două grame de canabis.

            DEPOZIT DE DROGURI În aceeași zi, mascații au descoperit, în alt imobil, un adevărat depozit de etnobotanice: mai exact, 22.222 de plicuri cu „vise”, aşezate cu grijă în cutii pe care fuseseră lipite etichete ce indicau atât numele produselor, cât şi gramajul fiecărui plic. De asemenea, anchetatorii au mai ridicat trei dispozitive folosite la ambalarea şi etichetarea plicurilor şi opt cântare. Din cercetări a reieșit că din acel apartament se „aprovizionau” dealerii care mai apoi îşi căutau clienţi, în special în cluburi şi în baruri, dar şi în apropierea unor unităţi de învăţământ. Surse judiciare spun că între dealeri şi consumatori funcţiona şi principiul trocului. În unele cazuri, tinerii le plăteau membrilor reţelei marfa direct cu bijuterii sau cu laptopuri furate. Presaţi de nevoia de a-şi procura drogurile, aceştia continuau să caute victime pentru a-şi întreţine dependenţa.