Campania DNA împotriva primarului Constanței, Radu Mazăre, și a președintelui ales al Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu, s-a materializat într-o nouă reţinere abuzivă pe numele primarului. Speța este una în care aceiaşi procurori DNA dispuseseră, în 2009, neînceperea urmăririi penale (NUP), decizie confirmată în 2012 de Curtea de Apel Galați, care a obligat iniţiatorul acţiunii, Agenția Națională de Integritate (ANI), să plătească atunci despăgubiri în valoare de 5.000 de lei primarului. Şi în 2009 şi acum este vorba despre aceleaşi firme şi aceleaşi persoane, acuzate de incompatibilitate şi conflict de interese. Reclamația ANI a ajuns la DNA, care a întocmit un referat și a dispus, luni seară, după șapte ceasuri de audieri, reținerea lui Mazăre pentru 24 de ore, așa cum anticipa primarul încă de la sosirea la DNA. „Eu sunt pregătit de zece ani pentru orice“, declara el, luni seară. În referatul sus-menţionat, plin de aproximări, presupuneri şi “suspiciuni rezonabile”, procurorii insinuează, fără dovezi concrete, că Mazăre ar fi în conflict de interese pentru că Primăria a acordat un contract, prin licitaţie deschisă, unei firme - SC Soti Cable Neptun SRL - la care acţionar este omul de afaceri Sorin Strutinsky, cu care primarul este asociat în alte firme, fără nicio legătură cu speţa.

            CONTRACTE LĂSATE MOȘTENIRE Pe lângă acuzațiile de conflict de interese, referitoare la instituţia media, procurorii anticorupție au venit și cu altele de-a dreptul halucinante, privitoare la contractele încheiate între SC Soti Cable Neptun SRL și Polaris M Holding, care, la rândul ei, are contract cu Primăria Constanța pentru salubrizarea orașului. Mazăre este acuzat că ar fi primit, prin aceste firme, șapte milioane de euro după ce ar fi intervenit pentru ca Polaris să câștige licitația. Presupusa mită ar consta în „contracte de publicitate fictive” cu SC Soti Cable Neptun. Dacă referatul procurorilor se rezumă la aceste acuze, ele pot fi demontate în baza documentelor concrete. În primul rând, contractul dintre Primărie și Polaris a fost semnat încă din anul 1998, de pe vremea fostului primar (PD) Gheorghe Mihăieși, mandatul lui Radu Mazăre începând abia în 2000. La acea vreme, contractul încheiat avea clauze atât de drastice încât autoritatea locală ar fi trebuit să plătească de vreo patru ori valoarea lui pe zece ani dacă ar fi intenționat rezilierea. În 2008, când contractul s-a încheiat, firma de salubrizare a participat din nou la licitație, iar colaborarea dintre autoritatea locală și Polaris a fost prelungită cu încă 25 de ani. În al doilea rând, Neptun TV are contract de publicitate şi difuzează spoturi cu Polaris încă din anul 1999, când, de asemenea, Radu Mazăre nu era primar. În concluzie, acele contracte, fictive în opinia procurorilor, sunt cât se poate de reale și au în spate rapoarte de difuzare și media planuri, care pot fi dovedite printr-o simplă vizionare a casetelor martor.

            PROBE INEXISTENTE? Dacă în marile dosare de corupţie ale prezentului acuzaţiile DNA sunt susţinute cu probe privind presupusul circuit al finanţărilor, în speţa de faţă aceste probe nu există. Se vorbește doar despre contracte, catalogate drept „fictive”, care în realitate sunt cât se poate de concrete şi pot fi verificate cu uşurinţă. În aceste condiții, ne întrebăm cum probează DNA faptul că primarul a luat șapte milioane de euro? Nu a probat nici presupusele prejudicii indicate anul trecut, în aprilie, când Mazăre a beneficiat de același tratament al reţinerii, fiind târât cu cătușe prin fața televiziunilor de dragul circului mediatic și acuzat că ar fi luat mită pentru a înlesni o firmă israeliană să câștige construcția campusului social Henri Coandă. Atunci, Mazăre a fost eliberat după 24 de ore din lipsă de probe. La aproape un an de la circul televizat, șeful administrației constănțene nu a fost trimis în judecată în acel dosar, probabil tot din lipsa probelor.

Aseară, la închiderea ediţiei, judecătorii nu luaseră încă o decizie în privinţa cererii DNA de arestare pentru 30 de zile a primarului în noul dosar de conflict de interese. Primarul Mazăre a părăsit, aseară, sediul ICCJ, în jurul orei 22.30, după șase ore de audieri. El a putut pleca liber, întrucât mandatul de reținere pentru 24 de ore, emis de DNA pe numele lui, a expirat. După audierile din instanță, Mazăre a arătat că i-a mulțumit judecătoarei pentru răbdarea de a fi analizat toate probele și de a fi ascultat depozițiile tuturor celor implicați. "În ultimul cuvânt, i-am spus judecătoarei că am obosit și că foarte curând voi renunța la Primărie, pentru că m-am săturat să răspund mereu la fel de fel de lucruri de care sunt acuzat. Nu știu care va fi soluția. Vreau să merg să mănânc ceva. Voi vedea dacă mă întorc. Categoric nu voi mai candida", a declarat primarul Radu Mazăre. El a subliniat că, în ședință, până și avocații s-au mirat de ipoteza șpăgii prezentată de procurorii DNA. Avocaţii au spus că ceea ce au prezentat procurorii DNA reprezintă cea mai originală formă de șpagă, pentru că suma vehiculată este trecută prin mai multe firme, în baza unor contracte legale, prin care s-au încasat banii, s-au plătit salarii, taxe și impozite și totuși suma este considerată mită încasată de Radu Mazăre. Ca un fel de șpagă legal impozitată, dacă există așa ceva...

LIBER

După alte câteva ore, la 02.10,  a venit și sentința ICCJ. Cităm din minuta încheiată azi noapte de magistrații Înaltei Curți: "(instanța - n.r.) respinge propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Secţia de Combatere a Infracţiunilor Conexe Infracţiunilor de Corupţie de luare a măsurii arestării preventive faţă de inculpaţii: Mazăre Radu Ştefan, (...) şi  Strutinsky Sorin Gabriel". Procurorii au drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la comunicarea deciziei. 

Cine acuză?

Este interesant de văzut de la cine a pornit acţiunea a cărei țintă este primarul Constanței. Nimeni altul decât fostul șef al ANI, Horia Georgescu, care dă acum cu subsemnatul pe la DNA, acuzat fiind de abuz în serviciu şi căruia i se impută un prejudiciu de 75.000.000 de euro!!! Nu putem să nu ne întrebăm ce credibilitate mai are sau a avut vreodată ANI, în condiţiile în care şeful Integrităţii este autorul unui asemenea prejudiciu. Asta în timp ce inspectorii ANI au acuzat de incompatibilitate, pe bandă rulantă, mii de aleși locali din țară, iar liderii administrațiilor locale s-au plâns că instituția fabrică dosare la comandă politică.