Cei care locuiesc în clădiri cu risc seismic ridicat știu cel mai bine ce înseamnă să trăiești cu teama că își cade casa în cap. La fel de bine știu și ce înseamnă să vrei să îți reabilitezi locuința, dar să nu poți. Chiar dacă lipsa banilor nu ar fi o problemă, pentru că Executivul alocă fonduri în fiecare an pentru recondiționarea acestor imobile, legea pune anumite piedici. De exemplu, un bloc în pericol de prăbușire în caz de cutremur nu poate fi consolidat fără acordul tuturor locatarilor, care trebuie să se mute din casă în perioada lucrărilor. Așa că degeaba alocă statul fonduri, dacă există chiar și un singur om care nu vrea ca locuința lui să fie reabilitată. În Constanța au existat o mulțime de cazuri de acest gen. Chiar șeful Inspectoratului de Protecție Civilă (IPC) Constanța, Ștefan Taran, a spus că s-a lovit de mai multe ori de refuzul locuitorilor, atunci când a vrut să demareze proiecte de consilidare a clădirilor cu bulină roșie.

CUM POATE FI REZOLVATĂ PROBLEMA? Potrivit ministrului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, vicepremierul Vasile Dîncu, se lucrează la modificarea legii în vigoare, astfel încât să se permită reabilitarea unui imobil cu risc seismic cu acordul majorității locatarilor, nu al tuturor. Adică proiectele de consolidare ar putea fi demarate dacă există permisiunea a jumătate plus unu dintre locatari. Această modificare legislativă este primită cu mult entuziasm de reprezentanții autorităților locale din județ care s-au lovit adesea de probleme de acest gen. Însă, ca orice lege românească, poate pune dificultăți în practică. „Este o modificare binevenită, care ne-ar ajuta enorm. Totuși, e greu de aplicat, din moment ce lucrările de consolidare se efectuează și în apartamente, nu doar în spațiile comune. Nu știu cum am putea interveni cu forța în casele celor care își exprimă dezacordul”, a spus primarul din Medgidia, Marian Iordache. De aceeași părere sunt și primarii altor orașe din județ, precum Mangalia și Cernavodă, în care există multe clădiri cu risc seismic. La rândul său, șeful IPC Constanța, Ștefan Taran, este conștient că va dura până când se va găsi o formă a legii care să fie avantajoasă pentru toată lumea. „Aștept o asemenea modificare demult, însă lucrurile nu sunt atât de simple. Încă e mult de lucru”, a declarat Taran. De altfel, unul dintre motivele pentru care oamenii sunt reticenți în a aproba consolidarea imobilelor în care locuiesc este faptul că trebuie să se mute din casă în perioada lucrărilor. Din acest punct de vedere, ministrul Vasile Dâncu a explicat că există posibilitatea ca blocurile cu risc seismic să fie reabilitate fără ca oamenii să fie evacuați.

CLĂDIRI CONSTĂNȚENE ÎN PERICOL Potrivit IPC, în prezent, în Constanța există 65 de clădiri care se pot prăbuși sau avaria grav în cazul unui cutremur, cele mai multe fiind în zona peninsulară. Dintre acestea, șase sunt încadrate în clasa I de risc seismic, ceea ce înseamnă că se pot dărâma în timpul unui cutremur de 5,5 grade pe scara Richter. În clasa a II-a sunt încadrate 29 de imobile, alte 28 se află în clasa a III-a, iar în categoria a IV-a - două blocuri. Toate aceste imobile ar fi putut fi reabilitate până acum, dacă toți locatarii ar fi fost de acord cu lucrările.

Citește și:

Clădirile cu „bulină roșie”, consolidate cu bani guvernamentali