Negarea prelungită şi răspunsul neadecvat din partea autorităţilor la criză sunt motivele pentru care, în România, efectele declinului economic mondial au fost resimţite mult mai pronunţat, consideră bancherii şi oamenii de afaceri, care se aşteaptă în următorii doi ani la o creştere marginală. „BNR nu a realizat amplitudinea crizei decât foarte târziu. Pot înţelege eroarea prin omisiune din partea Guvernului în an electoral, dar nu pot înţelege negarea timp de cel puţin şase luni din partea băncii centrale. A existat o defazare şi un răspuns greşit şi de la Guvern şi de la autorităţile monetare”, a declarat Doru Lionăchescu, partener principal al casei de investiţii Capital Partners. Lionăchescu a punctat că, prin apărarea cursului de schimb al monedei naţionale, BNR a sacrificat 20 de milioane de persoane pentru a salva 2-3 bănci, „care oricum nu erau performante”, şi cel mult 180.000 de clienţi cu credite ipotecare. „Aici se vede diferenţa dintre România şi alte ţări: reacţia la un şoc negativ la nivel global, care era o criză de lichidităţi. Reacţia noastră, politica macroeconomică au fost total greşite, pentru că eram într-un an electoral şi exista războiul pe termen scurt cu cursul, dar au uitat că va fi luptă pe plan mondial pe termen mai lung (...) Noi am încercat să ţinem totul sub control”, a spus directorul diviziei Pieţe Financiare din ING Bank România, Flori Cîţu. El crede că deprecierea leului ar fi reprezentat o „supapă” pentru economie, iar politica fiscală trebuia să fie relaxată nu prin creşterea cheltuielilor publice, ci prin reducerea taxelor, care să lase mai mulţi bani în sistemul privat.