Adjunctul ministrului rus al Apărării a declarat că ar putea fi întreprinse acţiuni, dacă SUA îşi desfăşoară noul sistem antirachetă lângă graniţele ruseşti. Anatoli Antonov a spus că armata rusă analizează modalităţile de a proteja naţiunea, dacă Rusia nu este consultată în discuţiile cu NATO. Comentariile vin după ce ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că discuţiile cu SUA se află într-o fază complicată. Publicaţia rusească ”Pravda” comenta săptămâna trecută că Rusia ar putea desfăşura rachete Iskander în Transnistria, în replică la scutul american antirachetă, măsură ce ar viza mai puţin Washingtonul şi mai mult Bucureştiul. Moscova a ameninţat că va amplasa rachete Iskander în enclavă, atunci când americanii intenţionau să amplaseze în Cehia şi Polonia elemente ale scutului. În 2010, Transnistria s-a declarat dispusă să găzduiască pe teritoriul său elemente ale sistemului de apărare antirachetă rusesc, dacă Rusia va cere acest lucru.
”Negocierile privind scutul antirachetă cu SUA avansează dificil”, a recunoscut, vineri, şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, într-o declaraţie pentru presă făcută în Kazahstan. ”Deocamdată, progresul este lent, dar secretarul de Stat american, Hillary Clinton, a promis ca va lua măsuri”, a spus ministrul, care se află la Alma-Ata pentru a pregăti un summit aniversar al Organizaţiei pentru Cooperare de la Shanghai (OCS). Serghei Lavrov a adăugat că a discutat cu Hillary Clinton despre apărarea antirachetă, la reuniunea ţărilor membre ale Consiliului Arctic, care a avut loc săptămâna aceasta, în Groenlanda. ”Am convenit necesitatea de a da un impuls politic activităţii experţilor, pentru a prezenta rezultate concrete preşedinţilor noştri la summit-ul G8 de la Deauville”, a anunţat Lavrov. Summit-ul G8 de la Deauville va avea loc în perioada 27-28 mai.
La reuniunea Consiliului NATO-Rusia de la Lisabona, din noiembrie 2010, cele două părţi au convenit să coopereze pentru dezvoltarea unui sistem de apărare antirachetă în Europa. La 4 mai, Consiliul s-a reunit la Bruxelles, la nivel de şefi de Stat Major ai ţărilor membre. Rusia a fost reprezentată de Nikolai Makarov, care a declarat că Moscova este pregătită să examineze toate propunerile constructive, cu condiţia ca Alianţa Nord-Atlantică să-i ofere garanţiile care să arate că viitorul sistem nu va ameninţa potenţialul strategic al Rusiei.