Istoria are prostul obicei de a se repeta. Consiliul Fiscal avertizează că, în plin boom economic, România riscă să sară de pragul de deficit excesiv (3%), din cauza cheltuielilor subestimate, majorărilor salariale fără număr și lipsei crase a investițiilor și fondurilor europene. Altfel spus, când va veni următoarea fază nașpa a ciclului economic (și va veni, că ăsta-i mersul), nu vom mai avea plasa de siguranță a majorării deficitului. No problem, comrade! Ne împrumutăm la FMI, tăiem și salariile, și pensiile și - bonus! - majorăm peste noapte toate taxele. Corect?

România se apropie în pași repezi de un prag la care majorarea datoriei publice ne vulnerabilizează și crește riscul de recesiune; de aceea, ar fi bine să folosim această perioadă de boom economic ca să ținem sub control datoria publică, spune președintele Consiliului Fiscal (CF), Ionuț Dumitru - „În februarie, deși încasările la buget au fost ceva mai bune, evoluția din primele două luni rămâne mult sub așteptări (și sub proiecția bugetară). La TVA, scăderea este mai amplă decât ar trebui să fie“. Dumitru notează că, în același timp, cheltuielile bugetare par subestimate, unele dintre ele crescând mult mai repede decât ar fi cazul - „Mă refer aici la majorările de salarii și pensii. Pe de altă parte, cheltuielile cu investițiile scad masiv față de 2016, inclusiv pe partea fondurilor europene. Anul trecut, absorbția banilor de la UE a fost slabă. Anul acesta pare să fie și mai rău“. Șeful CF avertizează că riscurile sunt destul de mari, dacă nu facem corecții și dacă execuția bugetară continuă ca-n ianuarie - februarie - „Pericolul cel mai mare este ca deficitul bugetar să sară de 3%. Acest lucru a fost semnalat și de Comisia Europeană, și de FMI. Noi, la CF, am calculat o supraestimare de două miliarde lei la venituri și de patru miliarde lei la cheltuieli, respectiv un deficit de 3,6% din PIB. Presiunea pe cheltuieli este foarte mare. Este contraproductiv ca Guvernul să vorbească despre creșteri notabile de salarii, în condițiile în care, în ultimii ani, s-a mai întâmplat asta. Suntem într-o capcană din care nu știu cum vom ieși, iar costurile pe care le vom avea de plătit în anii următori sunt foarte mari“. De notat că nu-i nicio panică să ajungi la un deficit de 3% din PIB (pragul maxim acceptat în UE), dacă țara e-n criză. Dar noi suntem în plin boom, având un avans foarte mare al PIB (bazat aproape în exclusivitate pe consum, nu pe producție & investiții). Dacă acum riscăm să sărim de pragul de 3%, ce ne facem când va veni (și va veni) o fază mai puțin favorabilă a ciclului economic? Ne împrumutăm la FMI, cel mai probabil. Și tăiem rapid și salariile, și pensiile. Și majorăm și TVA peste noapte. Istoria are obiceiul ăsta prost de a se repeta.