LA LIMITĂ Economia Zonei Euro va intra în recesiune şi se va contracta cu 0,3% în 2012, potrivit estimărilor Comisiei Europene (CE), publicate ieri. Contractarea economiei este legată de criza datoriilor suverane, ce afectează mai multe ţări din Zona Euro, care a fragilizat pieţele financiare şi a dus la o decelerare a economiei reale. Predicţiile ţin seamă şi de cererea Spaniei care intenţionează să ceară UE să îi permită ca deficitul bugetar să depăşească anul acesta 5% din PIB, cu mult peste limita de 3%. Cum era de aşteptat, UE le-a fixat ţărilor care întâmpină probleme, precum Spania, obiective mult mai blânde în ceea ce priveşte deficitul. Ultima dată când Zona Euro a intrat în recesiune a fost în 2009, când scăderea a fost de 4,3%. De această dată, scăderea este însă moderată şi există semne că am putea asista la o ameliorare în cea de-a doua jumătate a anului. Din cele 17 ţări membre ale Zonei Euro, opt vor intra anul acesta în recesiune, Grecia, Italia, Spania şi Belgia, dar şi Olanda, considerată până acum una dintre cele mai stabile economii din Zona Euro. Cele mai puternice economii din euro, Germania şi Franţa, nu vor intra în recesiune, dar vor înregistra o creştere lentă de 0,6%, respectiv, 0,4%. Tot ieri, Parlamentul elen a adoptat în regim de urgenţă proiectul de lege care defineşte modalităţile ce permit trecerea la ştergerea unei datorii de 107 miliarde de euro deţinute de creditorii privaţi ai ţării.

După anunţul CE, bursele europene au crescut, ieri, pentru prima dată în ultimele trei zile, în timp ce euro s-a apreciat faţă de dolar, după o creştere a încrederii mediului de afaceri german ce a crescut peste estimări. Indexul Stoxx Europe 600 a crescut cu 0,3%, Standard & Poor 500 cu 0,4%, în timp ce euro s-a apreciat cu 0,5%.

TIGRII ASIATICI Moneda japoneză s-a depreciat la cel mai scăzut nivel faţă de dolarul american din ultimele şapte luni, o ocazie de înlăturare a îngrijorărilor legate de o apreciere a yenului ce ar putea afecta exporturile şi economia. Unul din motivele acestei deprecieri este legat de creşterea surprinzătoare a măsurilor de stimulare aplicate de Banca Japoniei, care şi-a extins programul de cumpărare a activelor, într-un efort de a stimula creşterea economică, şi a lăsat neschimbat costul de împrumut, între 0 şi 0,1%. Japonia intenţionează să furnizeze până la 50 de miliarde de dolari Fondului Monetar Internaţional (FMI) în cadrul luptei împotriva crizei datoriilor suverane din Zona Euro. Suma nu va fi decisă înainte de reuniunea miniştrilor de Finanţe şi guvernatorilor de bănci centrale din G20, ce va avea loc în 25-26 februarie, în Mexic.

FMI încearcă să îşi suplimenteze rezervele cu 500 de miliarde de dolari, pentru a face faţă crizei europene. Japonia şi China sunt împreună de părere că Europa trebuie să depună mai multe eforturi înainte de a obţine ajutoare suplimentare din partea comunităţii internaţionale. Cei doi giganţi asiatici sunt principalii deţinători ai rezervelor mondiale de schimb. FMI va trebui în curând să ramburseze Japoniei jumătate dintr-un împrumut de 100 de miliarde de dolari acordat în 2009, pentru ca FMI să combată efectele crizei financiare internaţionale din 2008-2009. China a condiţionat contribuţia financiară la combaterea crizei datoriilor de anularea a două investigaţii antidumping şi antisubvenţie iniţiate împotriva sa de UE. Potrivit unor estimări neconfirmate oficial, China ar deţine peste 500 de miliarde de dolari în obligaţiuni emise de Zona Euro pentru combaterea crizei datoriilor. China ar putea avea, la rândul său probleme şi să se confrunte cu o criză economică dacă nu reduce companiile de stat şi nu reformează finanţele publice, se arată într-un raport pregătit de Banca Mondială.

CRIZA LOVEŞTE MEDIUL PRIVAT Royal Bank of Scotland (RBS) a înregistrat în 2011 pierderi de două miliarde lire, dublu faţă de 2010, pentru al patrulea an consecutiv de la răscumpărarea de către statul britanic. În 2010, pierderile au fost de 1,1 miliarde de lire sterline. Pierderi de ordinul miliardelor au mai raportat banca franceză Credit Agricole SA şi Deutsche Telekom AG. Banca franceză a pierdut 3,07 miliarde de dolari în criza datoriilor din Grecia, în timp ce Deutsche Telekom AG prevede pierderi de 1,24 miliarde de euro pentru acest an.