Problema reciclării selective a deșeurilor nu este una nouă în România. Mentalitatea unui popor se schimbă greu și cu eforturi uriașe din partea autorităților în domeniu. Asta dacă există voință... Dacă la nivel teoretic lucrurile par simple, practica ne omoară. Aspecte legate de partea aplicată a strategiei de reciclare selectivă a deșeurilor au fost discutate și în cadrul conferinței „Economia circulară în România“, organizată de Ministerul Mediului în colaborare cu Comisia Europeană. Prezentă la lucrările acestui eveniment, în calitate de prim-vicepreședinte al Asociației Comunelor din România, Mariana Gâju, primarul comunei Cumpăna, a punctat faptul că „cea mai grea problemă în acest moment este lupta de a schimba mentalitatea populației din mediul rural, de a instrui absolut toți locuitorii comunelor să colecteze selectiv deșeurile pentru a putea fi reciclate“. Astfel, deșeurile reciclate sunt în procent foarte mic, ceea ce duce la nevoia de a transporta la depozitele ecologice cantități mari de deșeuri nereciclate și achitarea de către primării a sumelor mari pentru depozitare, sume pe care, evident, primăriile nu le au.

În plus, în momentul de față, există probleme și în atingerea țintelor și multe regiuni și localități fac eforturi pentru atingerea lor. „Este evident că aceste regiuni și localități vor avea nevoie de ajutor și în viitor, dar cu toții, chiar și cei mai performanți dintre noi, avem nevoie de stabilirea unui cadru legislativ și a unor ținte pe termen lung foarte clare, dându-ni-se astfel posibilitatea de a ne călăuzi cetățenii și de a ne realiza planurile de investiții în vederea evaluării stadiului în care ne aflăm și de a vedea unde avem nevoie de ajutor. (...) Personal, cred că nu este posibil ca până în anul 2020 să atingem ținta de reducere a deșeurilor de până la 50%“, a arătat edilul constănțean în intervenția din cadrul conferinței.

Soluțiile oferite de reprezentantul Asociației Comunelor din România au fost: revizuirea Directivei privind proiectarea ecologică, însoțită de stimulente pentru a pune pe deplin în aplicare principiul „poluatorul plătește”, precum și consolidarea principiului responsabilității extinse a producătorului sunt considerate elemente-cheie pentru a progresa către o societate fără deșeuri. „Poluatorul trebuie să plătească pentru faptul că pe teritoriul României sunt exploatate resursele naturale de către marii producători și întreprinzători, lăsând firele de apă poluate, un teritoriu accidentat, plin de gunoaie, lucru pentru care primăriile plătesc amenzi din resursele financiare insuficiente și din care trebuie să implementeze și proiecte precum cele de alimentare cu apă, canalizare, energie, drumuri, școli, grădinițe și nu să plătească pentru cei care se îmbogățesc și lasă dezastrul natural în urmă“, a declarat Mariana Gâju.