Sângeroasele atacuri teroriste și lupta de gherilă urbană care produc pierderi de vieți omenești și pagube însemnate în Orientul Mijlociu obligă autoritățile la măsuri extreme. De exemplu, Guvernul din Pakistan a decretat recompense-record pentru capturarea a 615 militanți islamici, considerați responsabili de violențe și atentate îndreptate împotriva populației civile. Suma totală pusă în joc de Guvernul de la Islamabad ajunge la 6,3 milioane de euro. Numai oficialii din provincia Khyber-Pakhtunkhwa au anunțat o recompensă de zece milioane de rupii, circa 100.000 de euro, pentru capturarea, viu sau mort, a liderului milițiilor Taliban din regiune, Mullah Fazlullah. Pe lista celor mai căutați teroriști se află și liderul formațiunii Lashkar-e-Islam, apropiată de milițiile Taliban pakistaneze, Mengal Bagh, care operează de asemenea în regiunea tribală Khyber.

METODE ALTERNATIVE

Nu numai bani sunt puși în joc în lupta împotriva terorismului. Premierul irakian, Haidar al-Abadi, a îndemnat triburile din țara sa să se răscoale împotriva organizației Stat Islamic (SI), fapt ce arată importanța pe care autoritățile de la Bagdad le-o acordă în lupta împotriva jihadiștilor. „O revoluție tribală este necesară pentru a debarasa societatea irakiană de acest dușman”, a anunțat biroul lui Abadi, care s-a exprimat în fața lui Souhaib al-Rawi, noul guvernator al Al-Anbar, provincie din vestul Irakului ocupată în mare parte de jihadiști din cadrul SI. Gruparea sunnită extremistă SI a cucerit în 2014 vaste teritorii în Irak, inclusiv în provincia Al-Anbar, la frontiera cu Siria. Obținerea susținerii triburilor sunnite este considerată ca fiind esențială pentru învingerea SI. De altfel, combatanții tribali, de-acum antrenați de către autoritățile de la Bagdad, au jucat un rol-cheie pentru a împiedica SI să preia controlul total asupra provinciei Al-Anbar. Până la rezultate reale, cel puţin 23 de membri ai forţelor de securitate au murit ieri în două atentate sinucigaşe şi în confruntări cu jihadiştii din cadrul SI, în provincia Al-Anbar.

Forțele de securitate, care au cunoscut o derută totală în contextul ofensivei SI, din iunie 2014, la nord de Bagdad, recâștigă teren de atunci, puțin câte puțin, cu ajutorul atacurilor desfășurate de coaliția internațională coordonată de SUA. Haidar al-Abadi și-a intensificat contactele cu oficiali ai minorității sunnite, care s-a simțit exclusă în perioada mandatului fostului premier irakian Nouri al-Maliki. Baza militară irakiană Al-Asad din provincia Al-Anbar, unde sunt mobilizați consilieri militari americani, este atacată în mod frecvent cu tiruri de mortier.

DEZASTRU UMANITAR

Statul Islamic a cucerit în 2014 vaste teritorii în Irak, de unde coordonează atacuri sângeroase în țara vecină Siria. Un lider important al așa-zisei poliții a SI din Siria, care se ocupa cu decapitări, a fost el însuși găsit decapitat în provincia siriană Deir Al-Zor, a indicat ieri Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO). Bărbatul era de cetățenie egipteană și cunoscut drept adjunct al „emirului” forței Al-Hesbah din provincia Deir Al-Zor. Trupul său neînsuflețit, care prezenta urme de tortură, a fost descoperit în apropiere de o centrală electrică din orașul Al-Mayadeen. Un mesaj, în care scria „Asta e rău, șeicule!”', a fost găsit lângă cadavru, care avea o țigară în gură. Nu este clar cine a făcut decapitarea. Locuitori din zonele controlate de Statul Islamic au afirmat că jihadiștii au interzis fumatul în public. Potrivit OSDO, SI a decapitat și a omorât cu pietre multe persoane în zonele pe care le controlează, suspectându-le că ar fi combatanți inamici sau ar fi întreprins acțiuni pe care le consideră contrare legii islamice, precum adulterul și blasfemia.

STARE INSUPORTABILĂ

Exodul milioanelor de refugiați victime ale războaielor din Siria și Irak arată incapacitatea comunității internaționale de a preveni și rezolva conflictele, este poziția Înaltului Comisar al ONU pentru Refugiați, Antonio Guterres, exprimată ieri la Ankara. Și medicii sirieni reuniţi la Paris au alertat asupra dezastrului medical şi umanitar generat de penuria de personal, de materiale şi medicamente, precum şi de reapariţia unor boli eradicate în Siria, devastată de patru ani de război. „Situaţia este insuportabilă, catastrofală şi numeroase zone din Siria nu mai au servicii medicale”, a declarat Obaida al Mufti, un medic franco-sirian al Uniunii organizaţiilor siriene de ajutor medical (UOSMM), o reţea de medici din interiorul şi exteriorul Siriei, susţinuţi în special de Paris, în cadrul unei întâlniri cu presa, luni seară, la Quai d'Orsay.

La Alep, al doilea oraş ca mărime al ţării, doar cinci spitale funcţionează, dintre care trei doar parţial, în zona de est aflată sub controlul opoziţiei, unde locuiesc 360.000 de persoane încercuite de forţele regimului. „Nu mai sunt decât 30 de medici de toate specialităţile. În afară de răniţii de război, vedem cum reapar boli precum poliomielita, tuberculoza, scabia sau febra tifoidă”, a povestit dr. Abdelaziz, un medic din Alep, care nu şi-a precizat prenumele din motive de securitate. Un alt specialist a descris situaţia insuportabilă din Ghouta de Est, la periferia Damascului, o zonă încercuită de doi ani de forţele loiale regimului şi unde nu există nicio posibilitate de a aduce ajutor umanitar. În zonele controlate de jihadiştii din gruparea Statul Islamic, „medicii pot lucra, dar nu au nicio susţinere din partea ONG-urilor pentru că toate au părăsit aceste teritorii”, a declarat unul dintre ei.

ÎNCĂLCĂRI FLAGRANTE

În schimb, Siria s-a plâns la ONU de faptul că mai multe personalități politice, între care fostul ministru francez Bernard Kouchner, ar fi intrat ilegal pe teritoriul său și le-a cerut țărilor de origine ale acestora să contribuie la încetarea acestei încălcări flagrante. Într-o scrisoare din data de 24 decembrie, ambasadorul sirian la ONU, Bachar Jaafari, îl menționează și pe influentul senator american John McCain. Acesta din urmă a trecut în mai 2013 din Turcia în Siria, pentru a se întâlni timp de câteva ore cu șefi rebeli sirieni. Bernard Kouchner, fost ministru al Afacerilor Externe, a vizitat în noiembrie zone kurde din nordul Siriei, fără ca Guvernul sirian să știe, se arată în scrisoare. Regimul de la Damasc consideră că guvernele țărilor de origine ale acestor persoane sunt responsabile de încălcarea suveranității sale. Scrisoarea, distribuită celor 15 state membre ale Consiliului, solicită ca secretarul general ONU, Ban Ki-moon, și Consiliul să exercite presiuni asupra acestor guverne pentru a lua imediat măsurile necesare împotriva cetățenilor lor care au intrat ilegal în teritoriul sirian. Ambasadorul sirian mai menționează vizite efectuate în decembrie 2014 de Peter Galbraith, fost ambasador american în Croația, și în septembrie 2013 de Walid al-Tabtaba'i, fost membru al Parlamentului kuwaitian.

PROCEDURI ACCELERATE

Dacă de la recompensele anunțate se așteaptă intensificarea procesului de capturare a jihadiștilor, deputaţii pakistanezi au aprobat ieri crearea unor tribunale militare pentru a accelera procedurile în dosarele de terorism, în urma celui mai violent atac din istoria ţării, comis la jumătatea lui decembrie de un comando Taliban la o şcoală din Peshawar. Acest atac, soldat cu 150 de morţi, majoritatea elevi, a şocat populaţia din Pakistan, ţară musulmană cu aproape 200 de milioane de locuitori, care se confruntă de opt ani cu atacurile talibanilor locali, aflaţi în luptă împotriva puterii de la Islamabd, acuzată că susţine războiul american împotriva terorismului. În urma acestui atac, armata a intensificat raidurile împotriva refugiilor talibanilor din nord-vestul ţării, în apropiere de frontiera afgană. Guvernul a ridicat de asemenea moratoriul din 2008 asupra pedepsei cu moartea în cazurile de terorism, o decizie criticată de mai multe organizaţii de apărare a drepturilor omului şi de UE. Premierul Nawaz Sharif îşi anunţase intenţia de a amenda Constituţia pentru a crea, pe o perioadă de doi ani, tribunale militare antiteroriste.

Orice modificare constituţională în Pakistan necesită voturile a două treimi dintre membrii Adunării Naţionale, adică cel puţin 228 din 342 de deputaţi. Ieri, 247 de deputaţi au votat în favoarea celui de-al 21-lea amendament al Constituţiei, care autorizează crearea tribunalelor antiteroriste. După votul deputaţilor, amendamentul trebuie aprobat miercuri şi de Senat, însă votul va fi o formalitate, având în vedere componenţa Camerei Superioare, controlată de partide favorabile acestor tribunale.

AJUTOR ÎMPOTRIVA MILIȚIILOR

Guvernul libian recunoscut de comunitatea internaţională a cerut arme pentru a lupta împotriva miliţiilor, în cursul unei reuniuni a Ligii Arabe la Cairo, în condiţiile în care ţara se confruntă cu violenţe şi cu lupte pentru putere. „Cerem comunităţii internaţionale să îşi asume responsabilităţile legale şi morale şi să înarmeze fără întârziere armata libiană, pentru a-şi putea îndeplini misiunea naţională”, a declarat reprezentantul Libiei pe lângă Liga Arabă, Achour Bou Rached, în deschiderea acestei reuniuni de urgenţă a reprezentanţilor permanenţi.

Libia a fost cuprinsă de haos după înlăturarea de la putere a lui Muammar Kadhafi, după opt luni de conflict, în 2011, iar autorităţile nu reuşesc să controleze zecile de miliţii formate de foşti insurgenţi, care fac legea în absenţa unei armate şi unei poliţii bine antrenate. Controlată de miliţii, ţara este condusă de două Parlamente şi două Guverne rivale, unul apropiat miliţiilor islamiste Fajr Libya (Zorii Libiei) şi celălalt recunoscut de comunitatea internaţională, cu sediul la Tobruk, în apropiere de frontiera cu Egiptul. „Cu cât victoria militară împotriva miliţiilor brutale întârzie, cu atât va creşte expansiunea lor şi vor scădea şansele unei soluţii politice la criză”, a avertizat Rached.

Guvernul libian recunoscut de comunitatea internaţională şi-a anunţat, de asemenea, decizia de a interzice accesul pe teritoriul său al cetăţenilor sirieni, palestinieni şi sudanezi, afirmând că „unii dintre ei sunt implicaţi alături de grupări teroriste în atacuri împotriva armatei şi forţelor de poliţie”. Totodată, compania aeriană Turkish Airlines (THY), ultimul transportator străin care mai deservea Libia, şi-a anunţat marţi decizia de a suspenda toate zborurile din această ţară, din cauza deteriorării condiţiilor de securitate.