Noua majoritate democrată din Congresul american a primit cu răceală mîna întinsă de preşedintele republican în discursul său anual privind Starea Naţiunii, preferînd să insiste pe necesitatea unei schimbări imediate de politică, de natură să permită forţelor combatante să plece în viitorul apropiat din Irak. Acuzîndu-l pe preşedintele Bush că a aruncat Statele Unite în război în mod imprudent, senatorul Jebb Webb, al cărui fiu luptă în Irak, a cerut, în numele majorităţii democrate a Legislativului, o schimbare imediată şi o formulă care să permită forţelor combatante să revină în ţară. Această reacţie ilustrează dificultăţile pe care le întîmpină liderul de la Casa Albă în eforturile sale de coabitare cu noua majoritate democrată din Congres. O lovitură imediată urma să-i fie dată preşedintelui la 24 de ore de la discursul său de Comisia pentru Afaceri Externe a Senatului, prin adoptarea unui proiect de rezoluţie care să denunţe desfăşurarea a 21.500 militari suplimentari în Irak.

Şi cel puţin opt senatori republicani influenţi, între care foarte respectatul John Warner, fost preşedinte al Comisiei pentru Forţele Armate, au indicat că vor susţine textele legislative ce condamnă iniţiativa preşedintelui cu privire la Irak. Între republicanii care au defectat se numără senatorii Gordon Smith, George Voinovich şi Sam Brownback. Sprijinul de care se bucură preşedintele Bush a scăzut şi în rîndul populaţiei, fiind comparabil cu cel al lui Richard Nixon obligat să demisioneze după scandalul Watergate din anul 1974. Un sondaj realizat de ABC/Washington Post face cunoscută o rată de popularitate pentru preşedintele Bush de doar 33%, cel mai scăzut nivel din mai 2006. 51% dintre persoanele chestionate şi-au exprimat dezacordul în legătură cu războiul din Irak, faţă de 17% care au avut o părere contrară. Conform unui alt sondaj realizat de NBC News/Wall Strett Journal, doar 35% dintre americanii chestionaţi şi-au afirmat sprijinul pentru actualul lider de la Casa Albă. Sondajele au o marjă de eroare de plus/minus 3%.

În ultimii 60 de ani, doar doi preşedinţi s-au aflat într-o poziţie atît de nefavorabilă în momentul rostirii discursului privind Starea Naţiunii: Harry Truman în timpul războiului din Coreea în 1952 şi Richard Nixon după scandalul Watergate în 1974.

Proiecte militare şi petrol

Principalele puncte de pe agenda prezidenţială după războiul din Irak rămîn dependenţa Statelor Unite de importurile de petrol şi imigraţia ilegală. În ceea ce priveşte recenta propunere de a trimite 21.500 de militari suplimentari în Irak, preşedintele Bush a argumentat că aceasta este cea mai bună cale de a obţine un succes şi a propus stabilirea unei comisii consultative formate din congresmeni din ambele partide, pentru a se consulta asupra Irakului şi a terorismului. Un alt punct prezent pe agenda sa este creşterea efectivelor militare cu 65.000 soldaţi, respectiv 27.000 de puşcaşi marini în următorii cinci ani.

George W. Bush a subliniat dorinţa de a continua strategia sa controversată de promovare a democraţiei în Orientul Mijlociu, considerînd că această zonă este un element esenţial în "combaterea ideologică" a teroriştilor. Acesta a ignorat în mod evident apelurile la o diplomaţie mai flexibilă, abţinîndu-se să menţioneze un dialog cu Siria şi Iranul pentru stabilizarea Irakului sau relansarea procesului de pace israeliano-palestinian. Preşedintele Bush nu a uitat să menţioneze progresele pe calea democraţiei înregistrate în ultimii doi ani, referindu-se în mod special la alegerile desfăşurate în 2005 în Liban şi Afganistan, precum şi la diversele procese electorale organizate în Irak în 2006. Evocînd succint celelalte mari probleme la nivel mondial, preşedintele Bush şi-a reiterat dorinţa de a privilegia multilateralismul pentru a cîştiga războiul împotriva terorismului.

Presedintele Bush a evocat şi ajutorul pe care NATO îl acordă Statelor Unite în Afganistan şi a reamintit, de asemenea, ajutorul partenerilor administraţiei de la Washington în negocierile multilaterale în dosarul nuclear nord-coreean. George W. Bush a menţionat şi Cvartetul pentru Orientul Mijlociu, format din Uniunea Europeană, Naţiunile Unite, Rusia şi Statele Unite, care urmează să se întrunească, săptămîna viitoare în capitala americană, fără însă a preciza strategia sa în privinţa conflictului din Orientul Mijlociu.

Liderul american a propus dublarea rezervei strategice de petrol la 1,5 miliarde de barili pînă în 2027 şi reducerea consumului de benzină cu 20% în zece ani, prin îmbunătăţirea standardelor privind combustibilul vehiculelor şi o folosire la scară mai mare a altor resurse, cum ar fi etanolul. George W. Bush a mai pledat pentru reducerea taxelor cu 15.000 de dolari pentru familii şi 7.500 de dolari pentru persoane care au asigurări de sănătate private, în eforturile de a reduce numărul de cetăţeni americani fără asigurări de sănătate, care se ridică în prezent la circa 47 de milioane.

Preşedintele a cerut o reformă a imigraţiei, care să combine măsurile de securizare a frontierelor împotriva imigranţilor ilegali şi elaborarea unui program pentru lucrătorii străini ce doresc să obţină locuri de muncă pe care cetăţenii americani nu le vor. Printre eforturile întreprinse de administraţia sa pentru a intensifica lupta împotriva imigraţiei ilegale se numără dublarea numărului de poliţişti de frontieră şi prin construirea de noi infrastructuri, precum controversatul Zid de la frontiera cu Mexicul. În condiţiile în care peste 11 milioane de imigranţi ilegali trăiesc în Statele Unite, preşedintele a promis că va aplica legile de combatere a muncii la negru, dar a reamintit că trebuie găsită o soluţie pentru clarificarea statutului imigranţilor.