BUGET SUB PRESIUNE A doua rectificare bugetară presupune majorarea semnificativă a cheltuielilor curente, în special cu salariile, subvențiile și bunurile și serviciile, concomitent cu o diminuare masivă a cheltuielilor cu investițiile. Având în vedere necesarul uriaș de investiții în infrastructură, amânarea este cel puțin ciudată (sau firească, în contextul anului electoral 2016; totul depinde de perspectivă, nu-i așa?). Avertismentele sunt date de Consiliul Fiscal (CF), o instituție ale cărei rapoarte este bine să le privim cu o doză sănătoasă de scepticism, dată fiind istoria sa „portocalie“. În cazul de față, ce spun cei de la CF e (relativ) corect. Ușor deranjant este copy-paste-ul dat din raportul FMI - „Deficitul bugetar se va apropia de 3% din PIB în 2016 și va depăși această limită în 2017“. Cei de la CF notează că investițiile sunt programate să scadă cu 3,155 miliarde lei față de nivelul prevăzut în prima rectificare bugetară a anului, evoluția fiind în linie cu execuția din ianuarie - august, când investițiile s-au ridicat la 15,13 miliarde lei (circa 2,1% din PIB), deși ținta declarată de autorități era de 47,36 miliarde lei (6,72% din PIB). Noua țintă e de 44,2 miliarde lei, iar dacă în două luni se vor face investiții de peste 30 miliarde lei... să zicem că am fi foarte, foarte impresionați. Potrivit Consiliului Fiscal, amânarea investițiilor va pune presiune bugetară suplimentară în anii următori, când vor intra în vigoare și măsurile de relaxare cuprinse în noul Cod Fiscal.

PREA MULTE ÎNTREBĂRI, PREA PUȚINE RĂSPUNSURI Replica autorităților, dată în repetate rânduri, în ultimele zile, este că tocmai relaxarea fiscală va genera bani de investiții. La alimente, TVA a scăzut de la 24 la 9%, iar încasările au crescut, pentru că o bună parte din sector a fost convinsă să intre în legalitate. De la 1 ianuarie 2016, când va scădea cota generală de TVA, de la 24 la 20%, ba chiar vor crește și salariile, banii ar urma să curgă gârlă. Sau cel puțin ăsta-i planul. Alte măsuri care vor intra în vigoare sunt reducerea impozitului pe dividende, scăderea TVA la apă și schimbarea regimului microîntreprinderilor. Autoritățile estimează un impact bugetar de două miliarde lei, ba chiar spun că, după ce sosește Moș Crăciunul Fiscal, deficitul va rămâne sub pragul maxim acceptat de UE, de 3% din PIB. De investiții, numai de bine. Într-un an electoral, asta e ultima grijă, deși, în mai toate clasamentele internaționale de competitivitate, slaba calitate a infrastructurii este principala problemă a României. Cât despre excedentul bugetar, generat în special de ANAF, ciudat e că țara noastră a ieșit iarăși în piețele internaționale, în căutarea a două miliarde de euro. Până la urmă, sunt sau nu sunt bani? Adevărul e în zona gri.

Citește și:

FMI vs. Guvern, o luptă contabilicească imbecilă

Statul are bani pentru medici și profesori