Autonomia universităţilor de stat este în pericol. Este concluzia la care au ajuns rectorii universităţilor de stat, după ce au analizat noua lege a învăţămîntului superior. Proiectul de act normativ este promovat de Ministerul Educaţiei şi prevede înfiinţarea unui Comitet Director al universităţilor din care vor face parte mai mulţi membri numiţi de minister, măsură care îi nemulţumeşte pe rectori. “Ar trebui să fie un organism consultativ, nu deliberativ, aşa cum este prevăzut. Dacă va fi acceptat aşa cum este, e o intervenţie din exterior în deciziile facultăţii, care încalcă autonomia”, a declarat vicepreşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor (CNR), Ion Gheruşcă, Timp de două zile, vineri şi sîmbătă, CNR a studiat propunerea de act normativ a Ministerului Educaţiei şi Cercetării (MEdC), constatînd că, pe lîngă erori şi scăpări grave, legea propusă de MEdC încalcă Constituţia României şi este antidemocratică. Deşi reprezentanţii MEdC au susţinut că “aşa cere Europa”, rectorii din toată ţara au atras atenţia că, dacă această lege va fi votată în această formă, învăţămîntul universitar românesc va fi “îngropat” chiar în momentul în care se creează oportunităţi pentru Universităţile europene de a deschide filiale în România. Va putea impune oare MEdC membrii în conducerea acestor universităţi străine? Va face Ministerul Educaţiei politica sau managementul acestor unităţi private? Toate aceste probleme au fost ridicate în cadrul unei dezbaterii publice la care a participat şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu. Consultat în legătură cu prevederile din noua lege a învăţămîntului superior, Olteanu a declarat: "Sper ca rectorii să insiste ca autonomia să fie prevăzută expres în legea învăţămîntului, ca să nu regrete mai tîrziu". Rectorii sînt susţinuţi şi de studenţi, care au, la rîndul lor, revendicări. "Considerăm absolut necesar ca studenţii să fie reprezentaţi în structurile de conducere, pentru că rezultatul final al activităţii de învăţămînt este pregătirea studenţilor pentru a putea intra pe piaţa de muncă", a declarat preşedintele Uniunii Studenţilor din România, George Păduraru. Nici studenţii nu văd raţiunea numirii de către minister a unor membrii ai Senatului. Aşa ceva ar fi posibil doar dacă se doreşte centralizarea, spun studenţii. Deşi ministrul Educaţiei, Mihail Hărdău, a declarat că doreşte descentralizarea sistemului de învăţămînt, prin promovarea unor astfel de acte normative vrea să realizeze exact contrariul.

Proiectul de lege al Ministerului Educaţiei propune media 5.00 pentru promovarea licenţei

Proiectul de lege pentru învăţămîntul superior aduce schimbări în modul de evaluare a studenţilor. Dacă, în prezent, media de promovare la examenul de licenţă este minimum şase, în următorul an universitar ar putea fi cinci. “Evident că scăderea notei de promovare a examenului de licenţă nu este de natură să sporească în vreun fel calitatea actului de învăţămînt. Dacă ar fi să ne luăm după propunerea legislativă, putem vedea că tendinţa este de a uşura cît mai mult acest examen, pînă la posibilitatea susţinerii unei lucrări de licenţă pregătită din vreme”, a declarat rectorul Universităţii “Andrei Şaguna”, Aurel Papari. Şi alţi rectori au fost de aceeaşi părere, considerînd că această propunere nu promovează calitatea şi nici competiţia între studenţi. Reprezentanţii MEdC au susţinut însă că, dacă în timpul anilor de facultate, examenele sînt promovate cu nota cinci, atunci şi examenul de licenţă ar trebui promovat cu aceeaşi notă. "Dacă tot punem la fiecare nivel nota cinci, trebuie să introducem în tot sistemul criterii de calitate, care să limpezească pragurile între sub linie şi peste linie", a declarat secretarul de stat în MEdC, Dumitru Miron. "Trebuie dat dreptul universităţilor să se autoconducă să aibă reprezentanţi din toate forurile care să ia deciziile pentru ele", a declarat preşedintele CNR şi rector al Universităţii Politehnice Bucureşti, Ecaterina Andronescu. Ea a mai spus că legea trebuie refăcută, iar MEdC trebuie să ţină seamă de toate obiecţiile celor care lucrează în sistem. De asemenea, rectorii au solicitat ca în actul normativ să se facă o diferenţiere clară între învăţămîntul superior de stat şi cel particular.