Proiectul de lege a învăţămîntului superior mult contestat de rectori, prevede ca Senatul universităţii să fie subordonat unui Consiliu Director, format din şapte membri, dintre care trei să fie din afara universităţii, numiţi de Ministerul Educaţiei şi Cercetării (MEdC). Mai mult, rectorul va trebui să răspundă în faţa acestui Consiliu Director, care are puterea de a-l demite. Conform acestui proiect de lege, rectorul poate fi demis de ministrul Educaţiei sau de Senatul Universităţii. Consiliul Naţional al Rectorilor (CNR) vrea să modifice proiectul de lege a învăţămîntului superior, astfel încît Senatul să rămînă cel mai important for de decizie, iar atribuţiile şi componenţa Consiliului Director să fie stabilite de Senat. În urma Conferinţei Naţionale a Rectorilor din 24 noiembrie, aceştia au adoptat o rezoluţie, pe care au făcut-o publică ieri, prin care susţin modificarea proiectului legii învăţămîntului superior în mai multe puncte. Rectorii vor înfiinţarea unui grup de lucru la MEdC, din care vor face parte şi reprezentanţii Consiliului Naţional al Rectorilor. "Misiunea universităţii trebuie redefinită, astfel încît să reflecte rolul universităţilor în contextul integrării în Spaţiul European al Învăţămîntului Superior şi Cercetării şi anume acela de lider al dezvoltării culturale, sociale şi economice", se arată în rezoluţia rectorilor cu privire la proiectul legii învăţămîntului superior.

De asemenea, rectorii susţin extinderea autonomiei universitare, simultan cu asumarea responsabilităţii publice. Rectorii mai vor ca legea să cuprindă un capitol destinat cercetării ştiinţifice din universităţi. Profesorii universitari susţin cu tărie nepolitizarea conducerii universităţilor, în condiţiile în care proiectul de lege prevede ca trei membri ai Consiliului Director să fie numiţi de Ministerul Educaţiei. Mai mult, liderii universităţilor vor mai multă putere decizională la nivel naţional. CNR trebuie să fie prevăzut în viitoarea lege cu atribuţii sporite în luarea deciziilor la nivel naţional cu privire la învăţămîntul superior, aşa cum se întîmplă în restul ţărilor din UE, arată rezoluţia rectorilor. Profesorii universitari nu au uitat, însă, de studenţi. Rolul studenţilor şi participarea lor la actul decizional trebuie, de asemenea, stipulate de lege. Proiectul de lege a învăţămîntului superior a fost supus dezbaterii publice la mijlocul lunii octombrie. Documentul propune multe prevederi controversate. Spre exemplu, profesorii universitari şi-au exprimat îngrijorarea că prevederea potrivit căreia media cinci să fie media de trecere a examenelor de licenţă şi de masterat va duce la scăderea calităţii în educaţie. Actuala lege a învăţămîntului superior prevede că un candidat este declarat admis la examenul de licenţă sau la examenul de masterat dacă reuşeşte să obţină cel puţin media şase. Cadrele universitare sînt de părere că Legea Învăţămîntului Superior trebuie să facă parte dintr-un pachet de legi unitar cu privire la învăţămînt, care să ocupe şi Legea cadru, Legea învăţămîntului preuniversitar, Legea asigurării calităţii, Legea statutului personalului didactic, Legea consorţiilor universitare, Legea formării profesionale a adulţilor. Totodată, potrivit CNR, legea trebuie să trateze într-un capitol special învăţămîntul superior, reglementat prin directive sectoriale în Uniunea Europeană - medicina, medicina veterinară, arhitectura, învăţămîntul militar şi altele. Mai mult, legea trebuie să cuprindă norme de reglementare nu numai pentru ciclul I - licenţa, ci şi pentru ciclurile II şi III, respectiv masteratul şi doctoratul.