Rectorul unei universităţi va fi stabilit pe baza unui concurs public la care pot participa personalităţi ştiinţifice sau academice din ţară sau din străinătate, în urma audierii în plenul Senatului şi a avizului de participare la test dat de această Cameră, potrivit proiectului Legii educaţiei. Senatul are obligaţia de a aviza minimum doi candidaţi la funcţia de rector. După selectarea rectorului de către comisia de concurs, stabilită de Senat, acesta este confirmat prin ordin de ministru. Rectorul poate fi demis de către Senat, în condiţiile contractului de management şi a cartei universitare, potrivit proiectului Legii educaţiei. Rectorul confirmat va încheia cu Senatul un contract de management şi îşi va numi prorectorii. Decanii şi directorul administrativ vor fi selectaţi prin concurs public organizat de către noul rector. Mandatul de rector este de patru ani, reînnoibil în baza prevederilor cartei universităţii. În cazul învăţământului superior, proiectul de lege stabileşte criteriile care stau la baza promovării profesionale şi a accesului la titlurile didactice de asistent universitar, lector universitar, şef de lucrări, conferenţiar universitar, profesor universitar. Ocuparea posturilor didactice sau de cercetare echivalente se face prin concurs.

CUMULUL, INTERZIS! Cumulul de norme didactice este interzis în noul proiect de lege. Totodată, pensionarea personalului didactic şi de cercetare se face la 65 de ani, fiind interzisă ocuparea oricărei funcţii de conducere după pensionare. Prin proiectul de lege sunt instituite şi raportările publice pe care trebuie să le realizeze atât directorii unităţilor şcolare, cât şi rectorii universităţilor. În baza acestor raportări vor fi realizate atât clasificarea respectivelor unităţi şi instituţii de învăţământ, cât şi finanţarea acestora. În ce priveşte finanţarea învăţământului superior, vor fi constituite cinci categorii de fonduri, respectiv pentru finanţarea de bază, pentru finanţarea complementară, pentru finanţarea suplimentară, pentru incluziune şi burse studenţeşti şi cel constituit din venituri proprii la nivelul fiecărei universităţi.

Ministerul Educaţiei va asigura finanţarea de bază pentru universităţile publice prin granturi de studii alocate pentru fiecare ciclu de studiu (licenţă, masterat, doctorat). Această finanţare va fi multianuală, pe toată durata ciclului de studiu. Finanţarea complementară va fi acordată universităţilor publice de către Ministerul Educaţiei, la recomandarea Consiliului Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior, pe baza proiectelor de dezvoltare instituţională. Finanţarea suplimentară se va face din fonduri publice, de către Ministerul Educaţiei, pentru a stimula excelenţa instituţiilor şi a programelor de studii, atât din cadrul universităţilor publice, cât şi a celor private, iar fondul pentru incluziune şi pentru burse studenţeşti va fi acordat pentru asigurarea egalităţii de şanse şi a performanţei profesionale studenţeşti. Fondul constituit din resurse proprii, inclusiv cele de la studenţii străini, rămâne complet la dispoziţia universităţilor, se mai arată în proiectul de lege.

UNIVERSITĂŢILE, CLASIFICATE ÎN TREI CATEGORII. Proiectul mai prevede clasificarea universităţilor în trei categorii: de educaţie; de educaţie, cercetare ştiinţifică şi creaţie artistică; de cercetare avansată şi educaţie. Finanţarea se va face în funcţie de programele de excelenţă ale fiecărei categorii de universităţi. Totodată, actul normativ introduce şi Registrul Matricol Unic, o bază de date electronice în care vor fi înregistraţi toţi studenţii din România, atât cei din universităţile publice, cât şi cei din instituţii de învăţământ superior private acreditate. Prin crearea Registrului Matricol Unic se va putea face un control riguros al diplomelor universitare şi vor fi eliminate fraudele intelectuale, arată iniţiatorii proiectului de lege.