Guvernul de la Moscova şi-a exprimat regretul faţă de încercările României de a impune în atenţia Consiliului Europei problema restituirii celor 93 tone de aur, evacuate în timpul Primului Război Mondial. Mai mult, ruşii ne-au transmis că “dezgroparea trecutului poate alimenta emoţii nedorite”. De când a fost redeschis subiectul tezaurului s-au tot auzit din zona Moscovei aluzii cu tentă de avertisment ultimativ. Cu toate astea, restituirea tezaurului aflat la Moscova constituie o prioritate pentru statul român. Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a explicat, ieri, că după alegerile parlamentare din decembrie diplomaţia de la Bucureşti va lucra la o agendă a întâlnirilor cu partea rusă pentru a “ataca” acest subiect. În context, el a subliniat importanţa unor demersuri politico-diplomatice cu Moscova: \"Deci interesul pentru o relaţie funcţională politică, fără să fim acuzaţi că suntem vânduţi ruşilor sau alte prostii şi bazaconii pe care le-am mai auzit, inclusiv în campania de referendum, vizează în primul rând interesele statului român, fie că vorbim de lucruri care au valoare simbolică extraordinară - tezaurul României - lucru care se transmite din generaţie în generaţie de diplomaţi români, lucruri care se transmit la Banca Naţională din guvernator în guvernator, lucruri care se transmit şi nu le uităm, şi ne interesează, şi constituie o prioritate\". Ministrul Corlăţean a arătat că deşi a reprezentat un \"episod tensionat” adoptarea în urmă cu o lună de către APCE a raportului cu un amendament propus de parlamentarii români în care se solicita Moscovei să continue dialogul în problema tezaurului, săptămâna trecută a avut loc o întâlnire a copreşedinţilor comisiei privind unele aspecte ale relaţiei istorice româno-ruse, întrevedere care a însemnat redemararea unui dialog \"îngheţat de mulţi ani\" şi în care s-a convenit revenirea la problemele de fond.