Actul adiţional privind zăcămintele din Marea Neagră a fost desecretizat. Acesta prevede ca, după decizia de la Haga, dreptul de explorare al firmei Sterling Resources să se transforme în drept de exploatare. Fostul director al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, Bogdan Găbuneanu, susţine însă că această dezvăluire nu este o noutate: „Acest contract iniţiat din 1992, care avea la bază o licitaţie din 1990 făcută de Rompetrol (...) dădea drept de explorare şi împărţire a producţiei, împărţirea producţiei presupunea şi exploatarea de acolo pentru că altfel nu aveai ce împărţi“. Pe de altă parte, premierul de la acea dată, Theodor Stolojan, susţine că, în 1992, a semnat doar cedarea dreptului de explorare a perimetrelor petroliere din Marea Neagră, iar exploatarea a fost dată, fără licitaţie, de Guvernul Tăriceanu. Stolojan susţine că, \"dacă găseau gaze sau petrol, potrivit contractului, se făcea un nou proces de licitaţie, iar firma care făcuse explorarea primea o cotă parte din extracţie\". Stolojan mai spune că explorările s-au oprit în 1995, cînd zona a intrat în litigiu cu Ucraina. Tot atunci, susţine fostul premier, drepturile de negociere au fost trecute de la Rompetrol, privatizată între timp, la Agenţia de Resurse Minerale. Un amănunt intersant este acela că în aceeaşi zi în care firma Sterling a primit licenţa de explorare a zonei, şi firma Geoset, al cărei administrator este chiar şeful actual al ANRM, Gelu Mărăcineanu, a primit o astfel de licenţă. Despre acest amănunt premierul Boc nu ştia absolut nimic, el afirmînd că se va informa dacă există o contradicţie între funcţia actuală şi faptul că este administrator.

“Contractul este bine făcut, nu pe colţ de masă”

Premierul Emil Boc a declarat, joi seara, că nu va ezita să se adreseze organelor judecătoreşti, inclusiv Parchetului, în cazul în care modul de încheiere a ultimului act adiţional la contractul dintre ANRM şi compania Sterling indică elemente de răspundere penală. Interesant este faptul că, în perioada 2003-2008, contractul încheiat cu Sterling a fost suspendat, pentru ca, dintr-o dată, să fie readus în funcţiune în ultimele zile la Palatul Victoria de către Tăriceanu, iar prin transformarea contractului de exploatare şi împărţire a producţiei în acord petrolier şi de concesiune, compania nu mai împarte profitul cu statul român, ci plăteşte o redevenţă situată între 3,5 şi 13,5%. Primul ministru a afirmat că în contractul încheiat cu Sterling Resources Ltd există un capitol distinct \"Operaţiuni petroliere în zona aflată în curs de delimitare la CIJ de la Haga\", precizînd că în niciun contract anterior nu a găsit o astfel de prevedere. El a mai adăugat că actul încheiat între ANRM şi Sterling este unul „bine făcut, nu pe colţ de masă”, de firme specializate, fără a putea fi uşor reziliat, fiind singurul act legat de perimetrele XIII Pelican şi XV Midia care face referire la decizia CIJ. Conform contractului, compania Sterling are dreptul să dispună de cantităţile de petrol care îi revin din suprafaţa contractată de la ANRM, inclusiv să le exporte, să ceară extinderea suprafeţei contractuale peste limita stabilită iniţial şi să solicite cu prioritate concesionarea altor exploatări. \"Dacă un zăcămînt care este parţial localizat în suprafaţa contractuală reprezintă o descoperire comercială şi se extinde dincolo de limitele suprafeţei contractuale în alte zone din România asupra cărora alţi titulari au dreptul de a desfăşura operaţiuni petroliere, agenţia sau compania pot cere ca dezvoltarea zacămîntului şi exploatarea petrolului din acesta să aibă loc în colaborare cu ceilalţi titulari\", se arată în actul adiţional. HG referitoare la contractul între ANRM şi Sterling Resources este semnată de preşedintele ANRM şi de şeful Cancelariei premierului şi este avizată de ministrul Mediului, Attila Korodi, de cel al Economiei, Varujan Vosganian, iar în cazul Ministerului Justiţiei, ştampila aparţine unui secretar de stat. În urma acestor dezvăluiri, senatorul PSD Gavril Mîrza, membru al Comisiei de privatizare, a declarat că solicită Ministerului Economiei să prezinte public toate concesionările de după 1990. Preşedintele Comisiei de Industrii din Camera Deputaţilor, Iulian Iancu, a declarat, vineri, că Guvernul Tăriceanu şi-a creat încă din 2007 cadrul legal necesar pentru adoptarea, în 2008, a hotărîrii de guvern care a dat dreptul de exploatare a resurselor din Marea Neagră companiei Sterling. Iancu a spus că, pe 4 octombrie 2007, Guvernul Tăriceanu a adoptat o Ordonanţă de Urgenţă, nr 101/2007, care modifica Legea Petrolului 238/2004, permiţînd transformarea unui contract de explorare în contract de concesiune. Acesta a mai spus că în comisia de specialitate, condusă chiar de el, ordonanţa respectivă a fost respinsă şi că niciun reprezentant al Executivului condus de Călin Popescu Tăriceanu nu a venit în comisie să prezinte poziţia Guvernului şi să o susţină. Mai mult, ordonanţa a fost ulterior retrasă din plenul Camerei Deputaţilor chiar de un membru al Guvernului şi retrimisă la comisie cu scopul de a permite menţinerea ei în vigoare.