NORMALITATE DOAR PE-O PARTE. Misiunile FMI au căpătat deja o notă familiară. Se râde, ca-n familie, se deapănă amintiri - „Eh, mai ţineţi minte când trăiaţi bine?” -, se spun nişte lucruri simple, de mai multe ori, poate, poate or băga la cap cei din Guvern. Franks este exact ca un tată care îi spune zilnic copilului să-şi pună fesul pe cap şi să nu treacă strada pe la loc nepermis. În aceste condiţii, ne putem întreba şi noi - de mâncare când ne daţi, domnu’ FMI? Mai exact, când vom fi plătiţi şi noi în condiţii de „normalitate comunitară”, ca să putem ţine pasul cu scumpirile? În caz că aţi uitat deja, avem cea mai mare inflaţie din UE, iar managerii din majoritatea sectoarelor anunţă scumpiri pentru perioada următoare. Deci, ce-avem la cină?

PERICOLUL ALEGERILOR. Marele pericol pentru continuarea reformelor asumate de România faţă de FMI este anul electoral 2012. „Trebuie să fim realişti. Cel mai probabil, în momentul în care economia începe să îşi revină, cei din sfera politică vor spune: „S-a terminat criza, hai să o lăsăm mai moale cu reformele”, pe motiv că a fost depăşită criza”, au declarat surse apropiate discuţiilor dintre autorităţi şi FMI. Fără reforme, deficitul nu scade. Iar dacă nu ajunge sub 3%, în 2012, atunci nu se mai poate vorbi de o reducere a CAS. „Dacă vreţi să faceţi aceste ajustări, atunci trebuie să vă uitaţi atât la 2011, cât şi la 2012, când deficitul trebuie să coboare sub 3% din PIB”, au spus cei de la FMI. Pentru 2011, Guvernul s-a angajat să aducă deficitul bugetar la 4,4% din PIB, în scădere de la 6,5% în 2010.

OPTIMISM MARCA FMI. Cei de la FMI sunt încrezători şi se aşteaptă ca majoritatea ţintelor din actualul program să fie atinse. „În noul program avem un focus important pe companiile de stat, astfel că vor fi multe discuţii în această direcţie. Vom avea de asemenea discuţii cu banca centrală despre politica monetară, cadrul inflaţionist şi vom discuta despre performanţele sectorului financiar”, a declarat şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional în România, Jeffrey Franks. Banca Naţională a României (BNR) a întâmpinat delegaţia Fondului cu o analiză consistentă a economiei, ale cărei concluzii sunt următoarele: creşterea exporturilor a încetinit, cartofii s-au scumpit pentru că veniturile populaţiei au scăzut, leul se apreciază mai lent decât valutele din regiune, iar creditele pentru firme s-au scumpit mai mult decât cele pentru populaţie. Desigur, analiza BNR se referă strict la luna februarie, când România era încă în recesiune.