În 2015, Grecia a înregistrat cel mai ridicat nivel al datoriei din Europa (176,9% din PIB), depășind cu mult plafonul de 60% din Produsul Intern Brut cerut de UE. Acum, Grecia și creditorii său au înregistrat unele progrese în negocierile privind reformele, dar nu suficiente pentru a debloca noi împrumuturi sau pentru a începe discuțiile privind atenuarea poverii datoriei, care are o importanță critică pentru Atena, a afirmat vineri directorul general al Fondului Monetar Internațional, Christine Lagarde, înaintea reuniunii miniștrilor de Finanțe din zona euro, transmite Reuters. "Mai sunt încă multe de făcut și trebuie discutată problema sustenabilității datoriei. Suntem determinați să continuăm negocierile", a declarat Lagarde.

Germania și câteva state, inclusiv Finlanda și Slovacia, se opun unei reduceri a datoriei Greciei, argumentând că nu este necesară o astfel de măsură, în timp ce FMI consideră că, fără o atenuare, datoria nu va fi sustenabilă. „Programul trebuie să meargă pe două direcții. Trebuie să existe suficiente reforme și înregistrăm unele progrese în acest sens, dar trebuie să existe și problema sustenabilității datoriei, iar pe acest front încă nu am început negocierile“, a explicat șeful FMI.

Și șeful miniștrilor de Finanțe din zona euro, Jeroen Dijsselbloem, le-a declarat jurnaliștilor că era puțin probabil să finalizeze vineri evaluarea acordului de asistență, pentru a se debloca noi împrumuturi și pentru a începe discuțiile privind atenuarea poverii datoriei, în ciuda unor progrese realizate în privința reformelor. "Dacă vom reuși să înregistrăm progrese privind conținutul programului și următorii pași de parcurs, atunci putem începe discuțiile privind datoria. Suntem numai la începutul acestei discuții, astfel încât nu ne așteptăm la un acord astăzi", a afirmat Jeroen Dijsselbloem înaintea reuniunii miniștrilor de Finanțe din zona euro.

Discuțiile dintre reprezentanții Comisiei Europene, Fondului Monetar Internațional, Băncii Centrale Europene și Fondului de susținere a zonei euro (MES) cu oficialii de la Atena au fost reluate luna aceasta, ministrul elen de Finanțe, Euclide Tsakalotos, prezentând noile măsuri pe care Guvernul ar urma să le adopte pentru a obține aprobarea creditorilor cu privire la programul de redresare a economiei. Acest program se bazează pe acordul încheiat în vara anului trecut cu privire la un nou împrumut de 86 de miliarde de euro acordat Greciei în schimbul unor noi măsuri de austeritate.

Finalizarea cu succes a procedurii de evaluare a acordului de asistență a fost amânată de mai multe luni în principal din cauza unor diferențe în rândul creditorilor cu privire la deficitul fiscal preconizat a fi înregistrat de Grecia până în 2018, estimat la 3% de UE și la 4,5% de FMI, precum și din cauza opoziției autorităților de la Atena de a adopta o serie de măsuri nepopulare. Guvernul grec are nevoie de o evaluare pozitivă pentru a putea primi noi ajutoare în valoare de până la cinci miliarde de euro.

Potrivit presei, creditorii ar vrea un compromis cu privire la noi măsuri suplimentare care să permită realizarea unor economii suplimentare de până la 5,4 miliarde de euro, ceea ce ar provoca mânia sindicatelor. În schimb, oficialii de la Atena ar vrea o încheiere rapidă a procedurilor de evaluare pentru a putea demara o discuție cu privire la o nouă reducere a datoriei publice a Greciei.