Potrivit analiştilor economici, luaţi prin surprindere de decizia Consiliului de Administraţie (CA) al Băncii Naţionale a României (BNR), reducerea cu 0,75% a dobînzii de politică monetară ar putea avea ca efect întărirea, pentru o scurtă perioadă, a monedei europene, urcarea dobînzilor la care se împrumută băncile între ele pînă la 8% şi o eventuală presiune inflaţionistă. Reamintim că CA al băncii centrale a decis, vineri, să reducă rata anuală a dobînzii de politică monetară, de la 8,75%, la 8,00%, peste aşteptările analiştilor, care intuiau o diminuare a acesteia cu cel mult 0,5%, pe fondul aprecierii leului mai rapid decît anticipa BNR. Economistul şef al ING Bank România, Florin Cîţu, a declarat că se aştepta la o diminuare a dobînzii cheie cu 0,50%, de la 8,75%, pînă la 8,25%, ca efect al aprecierii leului şi al performanţei inflaţiei şi avertiza că o coborîre abruptă, de aproape 1%, conţine riscuri puternice. "Este o surpriză. Mă aşteptam la o scădere cu 0,50%, iar piaţa chiar la mai puţin (0,25%). BNR dă un semnal că inflaţia nu este o problemă, ci aprecierea leului", a declarat Florin Cîţu. El a adăugat că, în consecinţă, pe termen scurt, vom asista la o apreciere a euro faţă de leu. "Aş compara rata dobînzii cheie cu previziunile de inflaţie deşi, spre deosebire de alte bănci centrale, BNR are multe referiri la evoluţiile indicatorilor economici şi monetari din trecut şi, din păcate, prea puţine previziuni. Nu cred că BNR ar fi luat decizia fără informaţii preliminare referitoare la inflaţia lunii ianuarie. Această decizie ar putea sugera că vom avea o surpriză plăcută în ianuarie şi inflaţia s-ar putea situa sub aşteptările pieţei, care anticipa o rată lunară de 0,8%", a spus economistul şef al ABN Amro, Radu Crăciun. El a adăugat că se aşteaptă la un efect limitat al deciziei de reducere a dobînzii cheie asupra pieţei valutare. Economistul şef al ABN Amro a observat că, în general, băncile centrale nu-şi justifică deciziile prin evoluţia cursului de schimb, chiar dacă aceasta a jucat vreun rol. “Textul comunicatului BNR ar putea sugera că vom asista la o creştere a dobînzilor interbancare pînă la un nivel anual de 8%, astfel încît să fuzioneze cu ceea ce banca centrală numeşte dobînda cheie", a mai spus Radu Crăciun.

Bancherii se aşteaptă la ieftinirea creditelor şi la reducerea dobînzilor la depozite

La rîndul său, directorul de dezvoltare al Raiffeisen Bank România, Ionuţ Dumitru, a declarat că se aştepta la o scădere cu 0,50% a ratei dobînzii de politică monetară, dar că nu îl surprinde scăderea acesteia la 8,00%. “După această măsură, leul s-ar putea deprecia, în umătoarea lună, chiar şi pînă la 3,40 lei/euro şi e posibil ca la începutul acestei săptămîni, cotaţiile de tranzacţionare să arate o întărire a monedei europene în raport cu leul", a declarat Ionuţ Dumitru. El a adăugat că se aşteaptă ca BNR să mai scadă rata dobînzii de politică monetară, pînă la sfîrşitul anului, cu încă 0,50%, pînă la 7,50% pe an. Vicepreşedintele CFA România, Dragoş Cabat, susţine că această măsură va determina o creştere a inflaţiei şi nicidecum o diminuare a acesteia. El afirmă că dacă măsura era luată acum două luni, cînd toată lumea aştepta intrarea inflaţiei în grafic, era de înţeles, dar că acum îl surprinde. “Poate BNR are date în plus faţă de noi. Un alt motiv pentru decizia luată de BNR ar fi că, în acest fel, banca centrală va putea să sterilizeze excesul de lichiditate în lei din piaţă mai ieftin. BNR ar fi putut să obţină, totuşi, acelaşi efect de sterilizare mai ieftină prin atragerea unor volume mai mici de bani din piaţă la dobînda de 8,75% pe an, aşa cum a făcut începînd cu luna decembrie”, a mai spus Cabat. El a adăugat că prin scăderea dobînzii este de aşteptat ca leul să se deprecieze pînă la 3,50 lei/euro. "Pe termen scurt vom vedea, probabil, o depreciere a leului, dar pe termen lung e posibil să avem şi o inflaţie mai mare. Problema va fi dacă leul nu se va deprecia nici în urma acestei măsuri drastice luate de BNR. În plus, mi-e teamă că şi în condiţiile de depreciere a leului, deficitul comercial va continua să se adîncească pentru că România încă face importuri obligatorii pentru export", a mai spus Cabat. Pe de altă parte, bancherii susţin că decizia BNR va duce, cu siguranţă, la ieftinirea creditelor, dar şi la reducerea dobînzilor la depozite.