TAXE MAI MICI SAU STAGNĂM! Cota unică de impozitare ar trebui redusă de la 16 la 10%, din 2013, CAS cu patru puncte, în următorii doi ani, iar TVA de la 24 la 20%, până în 2014, concomitent cu o scădere cu circa 4% din PIB a cheltuielilor publice, spune analistul economic Florin Cîţu. „Reacţia la criză a politicilor fiscale din România şi Uniunea Europeană a fost clasică: deficite, datorii publice, cheltuieli şi taxe mai mari. Rezultatul a fost unul uşor de prevăzut - stagnare. Consolidarea fiscală este soluţia salvatoare, dar contează cum este implementată. Pentru România, teoria şi practica indică reducerea de taxe şi cheltuieli publice”, explică Florin Cîţu, într-un studiu finanţat de Institutul de Studii Populare, Fundaţia Konrad Adenauer şi Centrul pentru Studii Europene. Potrivit analistului, rata efectivă de colectare din impozitul pe venit şi profit este de 10 - 11%, în România, motiv pentru care diminuarea cotei unice de la 16 la 10% ar avea un impact neutru asupra veniturilor la buget. El propune şi o reducere treptată a contribuţiilor de asigurări sociale, cu câte două puncte în următorii doi ani, astfel încât, în 2014, cota maximă să nu depăşească 40%. „Opţiunea aduce mai multe avantaje competitive. Deşi se vorbeşte de un cost cu forţa de muncă relativ mic în România, faţă de UE, se neglijează că, de obicei, salariile mai mici de 900 euro din spaţiul comunitar nu sunt impozitate. Salariul echivalent din România, de peste 4.000 lei, este dublu faţă de media naţională, iar mulţi politicieni vorbesc despre o impozitare suplimentară, peste acest nivel”, spune Cîţu. Analistul aminteşte că majorarea TVA în 2010 a influenţat negativ creşterea economică şi propune o reducere a taxei în două etape, de la 24 la 22% în 2013, iar apoi de la 22 la 20%, în 2014. „Consolidarea fiscală promovează creşterea sustenabilă, pe termen lung. Scăderile de taxe şi reducerea cheltuielilor publice, inclusiv cu salariile, stimulează investiţiile, acumularea de capital, munca şi, implicit, avansul PIB-ului”. Adept al unui aparat public de dimensiuni mici, Cîţu este însă de acord că statul ar trebui întărit, dar argumentează că recâştigarea încrederii în instituţii nu ţine de mărime, ci mai degrabă de eficienţă.

SCEPTICISMUL BNR Pe de altă parte, consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR) Lucian Croitoru se declară sceptic cu privire la şansele ideilor lui Cîţu. „Cei de la Fondul Monetar Internaţional vor fi greu de convins. Aşa cum se conturează situaţia politică acum, e mai probabil să vedem un impozit progresiv pe venit. Rata ar trebui lăsată însă acolo unde e, la 16%, să nu ne trezim cu vreo cotă de 40%”, comentează Croitoru. Reprezentantul BNR a făcut adeseori referire la impozitul progresiv, pe care nu îl consideră potrivit pentru România, întrucât reduce consumul şi aduce cheltuieli mai mari pentru firme, care negociază salarii nete, invitând astfel la evaziune fiscală. Şi Croitoru mizează pe ideea unui Guvern „mic şi eficient”, însă atrage atenţia asupra pericolului „vetocraţiei”, spunând că în România este foarte uşor să blochezi iniţiative, dar foarte dificil să faci ceva: „Uitaţi-vă numai la faptul că nu putem atrage fonduri europene. Nu spun că nu sunt bune licitaţiile sau că e rău că le poţi contesta; dar, din prea multe contestaţii ţi se blochează întreg mecanismul. Degeaba te mişti şi te agiţi, dacă în final vezi că nu ai ajuns nicăieri”. În prezent, din discursul guvernamental a rămas cert faptul că TVA nu va fi majorată şi că, treptat, în următorii ani, va reveni la 19 - 20%.