După marele şoc din piaţa financiară şi pierderea încrederii în mitul elveţian al siguranţei bancare, România a rămas blocată între protestele celor peste 75.000 de români astfel faultaţi şi identificarea celor mai bune soluţii pentru a depăşi criza. Unii zic că de vină pentru toată povestea este BNR-ul, care ar fi trebuit să prevadă o atare criză şi să facă conversia creditelor în moneda naţională sau în cea europeană încă de acum  câţiva ani. Credem că mai degrabă ţine de domeniul Mamei Omida o aşa citire a astrelor financiare. Alţii zic că BNR-ul nu ar fi trebuit să îngăduie românilor să facă credite în altă monedă decât în cea în care sunt plătiţi. Imaginaţi-vă ce răcnete s-ar fi auzit în peştera finanţelor dacă o asemenea măsură ar fi fost impusă băncilor şi cam care ar fi fost ecoul în piaţa europeană care, astfel, ar fi avut drastic de suferit. Concret, nu prea mai contează ce anume ar fi fost benefic de făcut acum şapte sau opt ani. Important este ce reuşesc oficialii să rezolve acum şi cât de afectaţi sunt românii surprinşi de decizia-bombă a elveţienilor.  Potrivit ministrului Finanțelor Publice, Darius Vâlcov, rescadențarea și programele proprii ale băncilor de conversie și anihilare a efectelor aprecierii puternice a francului elvețian în raport cu moneda națională sunt două soluții pentru problema celor cu credite în franci elvețieni, identificate în urma întâlnirii de vineri cu cei de la BNR. „O soluţie, printr-un program propriu al băncii, ar duce la anihilarea acestei creșteri a cursului, iar cealaltă ar duce ca pe o perioadă de timp scurt, 2 sau 3 ani, ratele să scadă, iar după aceea, când ratele vor crește, o mare parte din presiunea acestei creșteri va fi preluată de către stat prin acea reducere la impozitul pe venit. Aproximativ 0,1% din PIB vor fi alocați pentru cei care vor cere rescadențarea și acest fapt va duce ca, în economie, toți actorii să fie mulțumiți. De ce să nu mergem pe o situație „win-win-win” şi să mergem pe o situație de impunere de forță, care nu știu dacă este extrem de bine primită atât în Europa cât și în România. În niciun caz nu suntem un Guvern care pune sau bagă pumnul în gura cuiva”, a mai spus Vâlcov. Oficialul MFP a menționat că rescadențarea creditelor, conform Ordonanței 64 din iulie 2014, rezolvă 51% din situații, iar cadrul de aplicare ar putea fi lărgit, restricțiile inițiale fiind legate de nivelul veniturilor celor care aplică. În ce priveşte „înghețarea” cursului, oficialul MFP a afirmat că acest lucru ar trebui acceptat de către bănci, nu impus.