Birourile de vot s-au deschis sîmbătă şi duminică, în Serbia, cetăţenii fiind chemaţi să se pronunţe asupra unei noi Constituţii, care prezintă provincia Kosovo ca parte inalienabilă a ţării. La dispoziţia celor 6.639.385 de alegători sîrbi înscrişi pe liste au fost 8.385 de secţii de votare din ţară şi 40 deschise în străinătate. Întrebarea la care vor răspunde aceştia este: "Sînteţi în favoarea confirmării noii Constituţii a Republicii Sîrbe?".

Provincia Kosovo, administrată de Naţiunile Unite din aanul 1999, după conflictul dintre forţele sîrbe şi cele separatiste albaneze, nu face parte decît oficial din Serbia.

Albanezii din Kosovo, care reprezintă peste 90% din populaţia de două milioane de locuitori, cer independenţa provinciei, pe care ar putea să o obţină în urma definitivării noului statut, în principiu pînă la sfîrşitul anului. Pentru a fi validată, noua Constituţie trebuie să fie votată de peste jumătate dintre alegătorii înscrişi pe listele electorale. Comisiile electorale locale au fost prezente permanent în toate secţiile de votare în noaptea de sîmbătă spre duminică, pentru a preveni eventualele nereguli. Scrutinul a fost urmărit de 1.335 de observatori locali şi de 68 de observatori străini, între care reprezentanti ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, ai Camerei Inferioare a Parlamentului federal rus, precum şi de aproape 1.500 de observatori din partea organizaţiilor neguvernamentale sîrbe.

Autorităţile, care au desfăşurat o campanie foarte activă în favoarea Constituţiei, au decis în mod excepţional să organizeze un referendum de două zile pentru a asigura o rată de participare cît mai ridicată cu putinţă. Principalele partide - democraţii şi ultranaţionaliştii - au făcut apel la adoptarea noului text constituţional, adoptat în unanimitate de Parlament, la sfîrşitul lunii septembrie.

Noua Constituţie o va înlocui pe cea promulgată în 1990 în timpul guvernării autoritare a lui Slobodan Milosevic. Aceasta defineşte Serbia, pentru prima dată din anul 1918, ca o ţară independentă, luînd astfel în considerare dezmembrarea Federaţiei Iugoslave, încheiată în luna mai, prin proclamarea independenţei Muntenegrului. Diverşi experţi au evidenţiat în noul text carenţe în domeniile justiţiei, autonomiei locale sau drepturilor omului. Un partid de opoziţie din Serbia, care a cerut cetăţenilor să boicoteze referendumul pe tema Constituţiei, a făcut apel la semnarea unei "Carte de libertate", ce denunţă textul constituţional. Partidul Democratic Liberal a ridicat opt standuri în Piaţa Republicii, în centrul capitalei, unde cetăţenii sînt invitaţi să semneze Carta. De altfel, diverse formaţiuni politice mici şi organizaţii guvernamentale au cerut boicotarea referendumului, reproşînd autorităţilor absenţa unei dezbateri naţionale în procesul de elaborare a Constituţiei. Şi autorităţile din Kosovo au condamnat referendumul, calificat drept "ilegal". În mod sigur, acesta este boicotat de albanezii din provincie, care din 1990 nu participă la niciun scrutin organizat de Serbia.

Premierul sîrb, Vojislav Kostunica, a adresat, sîmbătă, un apel la populaţia ţării, la reprezentanţii tuturor minorităţilor naţionale şi confesiunilor religioase să se prezinte la urne. Partidele politice de orientare liberală din Serbia, mai multe organizaţii neguvernamentale ale etnicilor maghiari, precum şi o serie de forţe politice din ţinutul autonom Voievodina şi-au chemat adepţii să boicoteze referendumul privind Constituţia, protestînd împotriva faptului că autorităţile centrale de la Belgrad nu au organizat o dezbatere publică în cadrul procesului de redactare a noii Constituţii. Minoritatea maghiară şi tinutul autonom Voievodina sînt nemulţumite că nu au primit gradul de autonomie la care sperau.