Referendum cu demisiile pe masă

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Mizele cresc

Referendum cu demisiile pe masă

Eveniment 17 Iulie 2012 / 00:00 1420 accesări

NU UNUI PREŞEDINTE ILEGITIM Subiectul organizării referendumului a ocupat în ultimul timp prima pagină a ziarelor şi a fost cel mai intens discutat la posturile TV. Poziţiile antagonice adoptate de cele două părţi implicate în dispute au fost aprig dezbătute, iar părerile pro şi contra demiterii preşedintelui au devenit, în ultimul timp, mult mai categorice. Primul care a „pus la bătaie“ o miză foarte mare a fost preşedintele interimar al României, Crin Antonescu, care a declarat, în urmă cu puţin timp, că dacă Traian Băsescu va fi reconfirmat în funcţie el se va retrage permanent din viaţa politică. Meargând aprox. pe aceeaşi linie, şeful Guvernului, Victor Ponta, a declarat, ieri, că dacă Traian Băsescu va câştiga referendumul va avea dreptul să spună cu cine doreşte să guverneze, iar el va considera că Guvernul USL nu are legitimitate, menţionând şi că nu va coabita cu Băsescu. Pe de altă parte, Ponta a explicat că USL îl va considera pe Traian Băsescu drept un preşedinte ilegitim şi îi va solicita să demisioneze chiar dacă la referendum nu se vor prezenta 50% plus unu dintre cetăţenii cu drept de vot, dar majoritatea votanţilor se va pronunţa împotriva acestuia. „Nu vom coabita cu un preşedinte ilegitim. Ce poţi să discuţi cu un preşedinte pe care poporul nu-l vrea în funcţie? El a declarat că vrea să se întoarcă la Cotroceni. Noi ne dorim decizia populară. Dacă poporul îl vrea preşedinte pe Traian Băsescu, voi face ce zice poporul“, a declarat Ponta.

CONDIŢII PENTRU RENUNŢAREA LA MANDAT Dacă din partea USL totul a fost exprimat foarte clar, cei implicaţi punând cărţile pe masă, aşa cum ne-a obişnuit, Băsescu nu doar că ezită să fie categoric, dar distrage atenţia de la subiectul principal, aducând din nou în discuţie tema revizuirii Constituţiei. Mai exact, preşedintele suspendat Traian Băsescu afirmă că în cazul nevalidării referendumului pentru demiterea sa din 29 iulie va lua o decizie ţinând cont de lege, punctând că ar putea să readucă în discuţie varianta întreruperii mandatului său cu condiţia revizuirii Constituţiei. Şi asta doar pentru a deturna atenţia de la subiectul principal ce trebuie discutat în această perioadă, în speranţa că, poate, oamenii vor uita de tăierea salariilor, de tăierea pensiiilor, de faptul că au fost minţiţi cu privire la criză şi că au pătimit în ultimii şapte ani când l-au avut drept „cârmaci“ pe Băsescu. Cu toate acestea, el a spus că în situaţia respectivă va ţine cont în luarea unei decizii şi de opinia publică, reiterând că doreşte ca referendumul să fie validat prin prezenţa românilor la vot. În replică, Victor Ponta a explicat că USL îşi menţine intenţia de a modifica textul constituţional actual, iar referendumul pentru revizuirea Constituţiei va fi organizat, probabil, în 2014, odată cu alegerile pentru Parlamentul European.

ACUZAŢII Pe de altă parte, ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, i-a cerut public lui Traian Băsescu, în numele USL, să explice de ce a trebuit să ia măsurile de austeritate privind tăierile de pensii şi salarii şi mai ales de ce a „patronat din banii românilor hoţiile democrat-liberalilor“. „Este foarte clar că, din discursul său, Traian Băsescu le-a spus românilor ce-i aşteaptă dacă vine la Cotroceni, adică noi tăieri de pensii şi salarii. A declarat textual că ar face aceasta oricând, dacă aceste tăieri ar fi în interesul ţării. Băsescu nu înţelege de fapt că a făcut un rău inutil românilor aplicând aceste măsuri de austeritate doar cetăţenilor simpli. În acest răstimp, clientela PDL a fost ajutată să prospere, iar guvernele PDL au aruncat banii pe fereastră, bătându-şi joc de românii care şi-au sacrificat nivelul de trai de dragul „salvării economiei naţionale““, a afirmat ministrul liberal. Câmpeanu a menţionat că aceste măsuri au fost luate prin asumarea răspunderii guvernamentale, ocolind mijloacele legale de control.

Băsescu, „evaporat“ de DNA din dosarul Flota

Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Daniel Morar, a fost numit în funcţie în 2005 de preşedintele Traian Băsescu la propunerea ministrului Justiţiei de atunci, Monica Macovei. Imediat după învestirea în funcţia de procuror-şef al DNA, Morar a închis celebrul dosar „Flota“, în care Traian Băsescu fusese inculpat şi trimis în judecată anterior pentru prejudicierea economiei naţionale cu suma de 324 de milioane de dolari, prin săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecinţe deosebit de grave. După ce dosarul „s-a plimbat“ printre instanţe, procurorul şef Morar, numit în funcţie de Băsescu, în loc să semneze rechizitoriul întocmit în dosarul \"Flota\" şi să-l retrimită instanţei de judecată, aşa cum a dispus aceasta, a repartizat dosarul unui procuror din subordine. Acesta a dispus o nouă expertiză, ce a stabilit un prejudiciu de 0 lei, faţă de prejudiciul de 324 milioane dolari stabilit prin prima expertiză efectuată în cauză. În baza noii expertize, procurorii DNA au decis scoaterea de sub urmărire penală a unui număr de 76 de inculpaţi din dosarul „Flota“, iar în privinţa lui Traian Băsescu au dispus disjungerea cauzei, motivând că şeful statului ar beneficia de imunitate prezidenţială şi nu poate fi cercetat. Astfel, dosarul „Flota“ a fost tras pe linie moartă la DNA.

Sistem de comunicaţii secretizate STS la sediul lui Băsescu

Poate că nu mai miră pe nimeni, dar preşedintele suspendat Traian Băsescu pare că a luat după el şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, care i-a instalat la sediul de campanie un sistem performat de comunicaţii secretizate prin intermediul căruia Traian Băsescu ţine legătura cu factorii de decizie din sistemul de securitate naţională. Culmea, ieri, colonelul Adrian Fulea, purtător de cuvânt al STS, a declarat unor jurnalişti de la centru că „singurele mijloace de comunicaţii ale Serviciului de Telecomunicaţii Speciale sunt instalate legal acolo unde îşi desfăşoară preşedintele suspendat activitatea”. Nu se mai înţelege, astfel, în ce condiţii Traian Băsescu, cel care se autodeclara „un simplu cetăţean”, poate beneficia de servicii destinate şefului statului, în loc ca acel serviciu să ajungă la preşedintele interimar Crin Antonescu.



12