Slovacii cu drept de vot slovacii sunt chemaţi să se prezinte la urne pe 7 februarie pentru un referendum ai cărui iniţiatori doresc să bareze drumul căsătoriei între persoane de acelaşi sex. Acest referendum a fost cerut de mişcarea Alianţa pentru Familie, care a anunţat în septembrie că a colectat aproape 400.000 de semnături necesare. Căsătoria între persoane de acelaşi sex este interzisă în această ţară catolică de 5,4 milioane de locuitori, membră a UE din 2004. În luna iunie, Parlamentul a aprobat un amendament constituţional care defineşte căsătoria ca „o uniune exclusiv între un bărbat şi o femeie”.

Trei întrebări vor fi adresate slovacilor, dintre care 70% s-au declarat creştini la ultimul recensământ, şi anume dacă sunt de acord cu alte forme de uniune pe lângă căsătoria între un bărbat şi o femeie, dacă ar fi de acord cu adoptarea de copii de către cupluri de acelaşi sex şi dacă sunt de acord ca părinţii să aibă dreptul de a refuza ca proprii copii să asiste la cursuri de educaţie sexuală atunci când nu sunt de acord cu conţinutul acestora. Preşedintele Kiska a anunţat deja la începutul lunii noiembrie că va vota favorabil la primele două întrebări. Apărătorii drepturilor homosexuale au criticat organizarea acestui referendum. „Faptul că referendumul are loc în cele din urmă este un precedent periculos, (...) faptul că majoritatea votează asupra drepturilor unei minorităţi deschide Cutia Pandorei”, a declarat o activistă, Romana Schlesinger. Mediatorul Republicii, care veghează la protejarea drepturilor tuturor minorităţilor în Slovacia, Jana Dubovcova s-a arătat mai puţin îngrijorată. „Rata de participare va arăta dacă aceste probleme sunt la fel de importante pentru oameni precum sunt pentru organizatorii referendumului”, a comentat aceasta. Din cele şapte referendumuri organizate de la declararea independenţei în 1993, unul singur a fost validat, şi anume cel privind integrarea în UE. Rata de participare la celelalte şase nu a atins pragul de 50%.

VOX POPULI Mult mai populare sunt însă referendumurile în Elveția, unde toate deciziile importante la nivel local sau federal sunt luate prin această formă de consultare a opiniei publice. După ce au spus „NU imigraţiei în masă” în luna februarie, într-un referendum care a afectat relaţiile Confederaţiei Helvetice cu UE, elveţienii urmează să se pronunţe din nou asupra imigraţiei, duminică, de această dată cu privire la un proiect în domeniul apărării mediului. Alegătorii sunt chemaţi să spună „Stop suprapopulării” de către Ecologie şi Populaţie (Ecopop), o organizaţie care se prezintă ca nonpartizană şi care vrea să limiteze soldul migratoriu anual al ţării la 0,2% din populaţie, circa 16.000 de persoane, şi cere ca Elveţia să aloce 10% din fondurile de ajutorare pentru dezvoltare unor măsuri de control al naşterilor în partea de sud. „În ritmul în care betonăm peisajul în prezent - 1,1 metri pe secundă -, în 2050, dacă nu facem nimic, vom avea betonate toate regiunile nemuntoase din Elveţia”, a declarat Anita Messere, membră a comitetului Ecopop. Aceasta respinge acuzaţii de xenofobie. „Nu este o problemă de alteritate, este o problemă de nunmăr (...). Poluăm toţi la fel, indiferent de naţionalitate. Ţine de nivelul de viaţă”, a subliniat militanta pentru protecția mediului.

Mediile economice, toate partidele politice, Guvernul şi sindicatele s-au opus acestei iniţiative şi au denunţat un comitet rasist. Inclusiv dreapta populistă (UDC), care se află la originea votului împotriva imigraţiei de la 9 februarie, consideră iniţiativa excesivă. Toţi opozanții subliniază că funcţionarea economiei, în care unele sectoare au o treime străini, va fi grav afectată în cazul unei victorii.

REACȚII NEGATIVE Puţini susţinători ai taberei „Da” îndrăznesc să se exprime cu faţa descoperită. Tabăra lor este mai puternică pe reţelele de socializare, constată Claude Longchamp, care conduce Institutul de sondare gfs.bern. „Avem de-a face cu o nouă formă de populism, iar un nou lider nu mai este necesar”, subliniază sociologul. În schimb, în universităţi există temerea că, în cazul victoriei taberei „Da”, UE va retrage Elveţia din sistemul de credite europene şi de programe de schimb. „O victorie ar trimite un semnal extrem de negativ, Elveţia s-a decredibilizat deja destul de mult la ultimele scrutine”, şi-a exprimat îngrijorarea Cécile Genoud, o studentă la Relaţii Internaţionale. Ultimul sondaj gfm.bern relevă o tendinţă clară în favoarea respingerii iniţiativei cu 56% din opțiuni.

Şi un alt referendum provoacă dezbateri aprinse în Elveția. Alegătorii sunt chemaţi pentru prima dată la nivel federal să se pronunţe în legătură cu suprimarea scutirilor fiscale acordate străinilor bogaţi, ar urma să respingă, potrivit sondajelor, şi această iniţiativă apărată de stânga. Aceste scutiri vizează 5.729 de milionari străini care preferă să plătească impozite în valoare de un miliard de franci elveţieni, circa 830 de milioane de euro în Elveţia, în locul taxelor din ţările lor de origine. Alegătorii ar urma să respingă şi o a treia iniţiativă „Salvarea aurului Elveţiei” care ar obliga Banca Naţională să-şi păstreze 20% din rezerve în aur. În prezent, aurul reprezintă 7% din rezerve. Această iniţiativă, denunţată de către BNS şi Guvern, este foarte urmărită de pieţele financiare, din cauza impactului pe care-l poate avea asupra preţului aurului pe piaţă.