Numeroşi ucraineni s-au prezentat la referendumul organizat ieri în estul Ucrainei, în peste 12 oraşe din regiuni aflate sub controlul unor activişti pro-ruşi care doresc să-şi declare independenţa faţă de Kiev, un scrutin care este afectat de nereguli şi incidente, relatează CNN. Numeroşi alegători nu erau înregistraţi pe liste, dar li s-a permis să voteze după ce şi-au prezentat documentele de identificare, un lucru care permite votări multiple. O echipă CNN a observat mai multe persoane care au votat de două ori în aceeaşi secţie, în care urnele erau decorate cu steaguri ale republicii autoproclamate de la Doneţk. Secţiile de votare au rămas deschise 14 ore, în loc de 12, pentru a permite adăugarea numelor persoanelor pe liste, dacă acest lucru era necesar, a anunţat Comisia Electorală, precizând că accesul la cele mai recente liste electorale a fost interzis de autorităţile de la Kiev.

EXPLOZII VIOLENTE Detonări numeroase şi foarte puternice s-au auzit, ieri dimineaţă, în apropiere de Slaviansk, un bastion al rebeliunii armate din estul Ucrainei, relatează site-ul Russia Today. În urma unor tiruri susţinute, în mare parte, din noaptea de sâmbătă spre duminică, confruntările au fost reluate ieri dimineaţă în satul Andriivka, pe linia frontului, la intrarea din sudul localităţii cu 110.000 de locuitori, încercuită de forţele ucrainene, care au declanşat o vastă operaţiune antiteroristă pe 2 mai. Detonări foarte puternice au fost auzite de jurnalişti AFP către miezul nopţii, timp de o oră. Rafale de arme automate au fost auzite, de asemenea, către centrul oraşului. Sâmbătă seara au avut loc noi confruntări, ca, de altfel, aproape toată ziua, la Andriivka.

MERCENARI AMERICANI ÎN UCRAINA Aproximativ 400 de mercenari de la o firmă americană operează în Ucraina, alături de Poliţia şi militarii ucraineni, în operaţiunile împotriva separatiştilor pro-ruşi, scrie ziarul german ”Bild am Sonntag”. Potrivit unor informaţii care au la bază comunicaţii radio între centre de comandament ale armatei ruse interceptate de agenţia americană de supraveghere NSA şi transmise serviciilor secrete germane BND, mercenarii americani coordonează şi conduc operaţiunile de gherilă împotriva separatiştilor pro-ruşi în zona enclavei Slaviansk. Aceşti 400 de mercenari lucrează pentru Academi, mai cunoscută sub fostul său nume, Blackwater, o firmă de securitate care a fost privată de contractul cu armata americană în Irak, în urma unui atac armat comis asupra unor civili, în 2007, precizează ”Bild am Sonntag”, spunând totodată că nu ştie cine a încheiat contractul cu Academi. Rusia a denunţat, în urmă cu câteva săptămâni, prezenţa unor mercenari americani alături de trupe guvernamentale ucrainene, acuzaţie dezminţită în martie de Geoffrey Pyatt, ambasadorul american la Kiev. Publicaţia a dezvăluit săptămâna trecută că agenţi CIA şi FBI ajută Kievul să pună capăt rebeliunii din estul Ucrainei şi să implementeze un dispozitiv de securitate eficient, dar fără să se angajeze direct în confruntări.

UE, PRINCIPALUL VINOVAT Fostul cancelar german Gerhard Schröder consideră că UE este principalul vinovat pentru criza ucraineană, ea obligând Kievul să aleagă între un viitor cu UE sau cu Rusia. Dând asigurări că erori au fost comise de toate părţile, Schröder, bun prieten cu Vladimir Putin, nu condamnă anexarea Crimeei de către Rusia. El a relativizat, totodată, influenţa Moscovei asupra separatiştilor pro-ruşi ucraineni: ”Ideea că ar fi de ajuns ca preşedintele rus sau şeful Guvernului sau oricine altcineva să spună „basta“, pentru ca totul să reintre în ordine, nu este, cu siguranţă, realistă”. Schröder a revenit şi asupra petrecerii organizate cu ocazia împlinirii vârstei de 70 de ani, la Sankt Petersburg, la care a participat şi preşedintele rus şi pentru care a fost criticat dur în Germania. Îmbrăţişarea călduroasă dintre cei doi, la sosirea preşedintelui rus, a fost deosebit de comentată în Germania. ”De când îl cunosc pe Vladimir Putin, de peste 14 ani, ne salutăm aşa. Nu voi schimba acest lucru, nici măcar în perioade dificile”, a replicat fostul cancelar. Schröder a respins astfel criticile formulate de cei care îl consideră o parte implicată, deoarece prezidează grupul acţionarilor North Stream. Acest grup, fondat în vederea construirii unui gazoduct de transport pentru gaze naturale ruseşti către Europa via marea Baltică, deci evitând Ucraina, este deţinut în proporţie de 51% de Gazprom, grup controlat de statul rus. ”North Stream este o întreprindere europeană cu sediul în Elveţia şi care are între acţionari grupurile germane Eon şi BASF, dar şi Gaz de France”, a spus Schröder.

SANCŢIUNI BANCARE Băncile din Rusia trebuie să fie supuse sancţiunilor împotriva Rusiei, a declarat, ieri, preşedintele Camerei Reprezentanţilor din SUA, republicanul John Boehner, care vede necesar ca preşedintele Barack Obama să insiste mai mult pentru a obţine un răspuns mai dur din partea naţiunilor europene. ”Trebuie să mergem împotriva băncilor. Sunt îngrijorat că nu i-am presat suficient pe europeni să adopte o poziţie fermă împotriva ruşilor. Aliaţii noştri din regiune sunt speriaţi de moarte”, a afirmat Boehner într-un interviu acordat Fox News Channel. Oficialii americani au discutat despre ţintirea cu sancţiuni a anumitor sectoare economice ale Rusiei, cum ar fi cel al energiei şi cel financiar, dar până în prezent au fost incluse pe lista sancţiunilor doar 45 de persoane şi 19 companii, între care SMP Bank şi Bank Rossiya. UE se pregăteşte să penalizeze companiile ruseşti care au expropiat active în Crimeea şi ar putea aproba o listă la începutul acestei săptămâni. Boehner a mai spus că acţiunile lui Putin fac lumea mai puţin sigură.