Turcii sunt chemaţi să se pronunţe, duminică, prin referendum, asupra mai multor amendamente vizând revizuirea Constituţiei într-o direcţie mai democratică, această reformă controversată fiind privită în primul rând ca un test de încredere faţă de Guvernul islamo-conservator. Pachetul, votat în luna mai, în Parlament, de Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP, aflat la putere), conţine 26 de amendamente destul de disparate - de la atribuirea de noi drepturi funcţionarilor, la protejarea egalităţii între sexe. El reformează o Constituţie din 1982, creată în urma loviturii de stat militare din 1980. Însă, în principal, pachetul redefineşte raporturile de forţe dintre puterea politică şi ierarhia judiciară, până în prezent dominată de susţinătorii unei laicităţi fără concesii şi adversari declaraţi ai AKP, pe care îl acuză că vrea să islamizeze ţara în secret.

Reforma prevede creşterea numărului membrilor Curţii Constituţionale şi ai Consiliului Superior al Magistraturii, două bastioane ale taberei laice şi modifică modalitatea de selectare a lor. Ea supune, de asemenea, procedura de dizolvare a partidelor politice controlului Parlamentului. În 2008, AKP a fost foarte aproape de a fi dizolvat, pentru tentativă de răsturnare a ordinii laice. Tribunalele au jucat şi ele un rol important în blocarea diverselor reforme, cum ar fi suprimarea interdicţiei de a purta vălul islamic în universităţi. AKP susţine că această reformă constituţională va permite Turciei să se alinieze la criteriile în domeniul democraţiei impuse de UE - cu care a iniţiat, în 2005, negocieri de aderare. Argumentul nu a convins însă principalele partide de opoziţie. Partidul Republican al Poporului (CHP, prolaicitate) şi Partidul Acţiunii Naţionaliste (MHP, naţionalist) fac campanie împotriva reformei, invocând respectarea principiului separaţiei puterilor în stat, în timp ce formaţiunea pro-kurdă Partidul Păcii şi Democraţiei (BDP) face apel la organizarea unui boicot. Prin urmare, AKP se va prezenta aproape singur la urne, pentru a susţine proiectul, într-un vot care pare să fie un test de popularitate pentru Guvern, la un an de la legislative.

Aflat la putere din noiembrie 2002, partidul premierului Recep Tayyip Erdogan a câştigat detaşat ultimele alegeri generale din 2007 (46,6% din voturi) dar a dat semne de slăbire la alegerile municipale de anul trecut (39%). Un vot masiv, duminică, în favoarea acceptării amendamentelor ar urma să restabilească autoritatea AKP. Pe de altă parte, un eşec ar putea relansa presiunile opoziţiei pentru organizarea de alegeri anticipate. Sondajele evocau un scor strâns al ambelor tabere, cu un uşor avantaj al susţinătorilor reformei constituţionale, la finalul unei campanii în care fondul reformei a fost puţin dezbătut, dar care a fost dominată de atacurile personale între premierul Recep Tayyip Erdogan şi principalul său opozant, liderul CHP, Kemal Kilicdaroglu. O victorie a susţinătorilor reformei ar urma să erodeze şi mai mult puterea unui alt adversar al AKP: armata, gardian autoproclamat al laicităţii, care a înlăturat patru Guverne, începând din 1960. Reforma limitează prerogativele justiţiei militare şi permite judecarea, într-o manieră mai sistematică, a militarilor, pe timp de pace, pentru tentativă de lovitură de stat, precum şi deferirea ofiţerilor de rang înalt Curţii Constituţionale. Ea permite, de asemenea, judecarea autorilor loviturii de stat din 1980, duminică împlinindu-se exact 30 de ani de la organizarea acesteia.