Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) încasează încă o lovitură de imagine, la scurt timp după ce un membru al CSM, judecătorul Vasilică Danileț, a încercat să ia public apărarea șefei Înaltei  Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Livia Stanciu, în cazul Marianei Rarinca, femeia arestată abuziv timp de șase luni. De data aceasta, este vorba despre celebra erată care a anulat votul popular din 2012 prin care 7,4 milioane de români cereau prin referendum demiterea lui Traian Băsescu. Întreaga opinie publică a crezut în tot acest timp că documentul Curții Constituționale a României aparține exclusiv acestei instituții, însă declarațiile unui fost membru CSM, Adrian Toni Neacșu, arată că deturnarea voinței populare a fost pusă la cale, de fapt, de membri ai CSM, cu complicitatea CCR, care a preluat un text întocmit de aceștia. Conform dezvăluirilor lui Neacșu, făcute în cadrul emisiunii "Sinteza Zilei" de la Antena 3, în procesul de redactare a eratei care a fost apoi preluată de Curtea Constituţională au fost implicaţi fosta şefă a Consiliului, Alina Ghica, vicepreşedintele Oana Schimidt Hăineală, şefa Curţii Supreme, Livia Stanciu, şi şeful DNA, Daniel Morar. De altfel, Neacşu susţine că Traian Băsescu avea la dispoziţie voturile din CSM şi, de fiecare dată când a avut nevoie, Consiliul a sărit în apărarea fostului preşedinte al României. Amintim că toți cei enumerați de Neacșu au fost asociați în mentalul colectiv, în mandatele de președinte ale lui Traian Băsescu, ca fiind oamenii acestuia.

Amintim că, în prezent, a fost redeschis dosarul controversatei erate a Curții Constituționale a României (CCR) care a pecetluit soarta referendumului din 2012 pentru demiterea președintelui Traian Băsescu. Este vorba despre o adăugire la o decizie a CCR prin care Guvernul de la acea vreme a fost obligat să introducă în listele electorale permanente și românii plecați în străinătate. Dacă la alegeri nu este important numărul persoanelor de pe listele electorale, pentru că rezultatul votului este valid indiferent de numărul celor care au participat la scrutin, în cazul referendumului, acesta este vital. De ce? Pentru că o consultare publică nu poate fi reținută oficial decât dacă își exprimă prin vot opțiunea cel puțin jumătate plus unu dintre electorii de pe liste. Ei bine, pe fondul unui bazin electoral umflat cu românii plecați în străinătate, Băsescu a rămas președinte încă doi ani, în ciuda curentului public ostil lui, deși 7,4 milioane de români au votat pentru plecarea lui precoce de la Cotroceni. Practic, dintre cei care au participat la vot, 87,52% au fost de acord cu demiterea lui Băsescu, dar opțiunea lor nu fost luată în considerare pentru că... doar 46,24% dintre electorii de pe listele permanente au răspuns "prezent".