Transnistria organizează, duminică, referendumul privind posibila sa alipire la Rusia, provocînd noi tensiuni la frontierele Europei şi riscînd să redeschidă o adevărată "cutie a Pandorei" a separatismului pro-rus. Circa 393.000 de alegători urmează să răspundă întrebării privind "realipirea liberă la Federaţia Rusă" a regiunii care şi-a proclamat în anul 1990 independenţa faţă de Republica Moldova. Rezultatul referendumului nu va aduce surprize, liderul Igor Smirnov putînd conta pe o aprobare masivă.

Cum niciun stat sau organizaţie internaţională nu recunoaşte Transnistria, nici măcar Rusia, consultarea nu va avea nicio implicaţie juridică: Transnistria va rămîne o enclavă cu 550.000 de locuitori, situată între Ucraina şi restul teritoriului Republicii Moldova. Cu salarii şi pensii între 30 şi 50 de dolari pe lună, transnistrenii, precum restul populaţiei din Republica Moldova, emigrează în masă în Rusia şi în Europa Occidentală, unde nivelul de viaţă este mai ridicat şi unde se angajează ca muncitori în construcţii sau menajere.

Republica Moldova, fostă republică a Uniunii Sovietice cu patru milioane de locuitori, se opune categoric secesiunii. În schimb, toată atenţia va fi îndreptată duminică seară spre Moscova, nefiind clar dacă Rusia va recunoaşte rezultatele referendumului şi va deschide braţele pentru fraţii de la Tiraspol, pe care şi aşa îi susţine din punct de vedere financiar şi politic. O schiţă de răspuns a fost deja transmisă înaintea scrutinului, Rusia criticînd miercuri ţările europene pentru refuzul de a recunoaşte rezultatele referendumului, denunţat de Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Euorpa şi de Consiliul Europei, care nici nu au trimis observatori în Transnistria.

"Într-o Europă modernă, ignorarea şi lipsa de respect faţă de această formă de exprimare a voinţei populare nu este nici corectă şi nu este nici semn de viziune politică pe termen lung", a apreciat Ministerul rus al Afacerilor Externe, fără a anunţa însă dacă va recunoaşte rezultatele referendumului. La sfîrşitul săptămînii trecute, acesta declara că recunoaşterea în plan internaţional a independenţei provinciei Kosovo va crea un precedent pentru regiunile separatiste foste sovietice. Vladimir Putin s-a plîns, de asemenea, că Europa şi Statele Unite s-au implicat în regiune, împiedicînd soluţionarea conflictului printr-un acord anterior propus de Rusia. Aceasta nu este dispusă să renunţe la Tiraspol, după ce Republica Moldova a început să se apropie de Uniunea Europeană. Iar referendumul transnistrean oferă Moscovei argumente pentru propriile interese. Rusia mai dispune încă de 1.400 de militari în Transnistria, ceea ce îi permite să menţină un avanpost în Europa Centrală, în contrapondere la NATO şi Uniunea Europeană, ale cărei graniţe vor ajunge pînă la frontiera Republicii Moldova după aderarea României.

Inspirate de precedentul creat de Muntenegru, care s-a separat de Serbia în luna iunie şi de discuţiile privind statutul provinciei Kosovo, regiunile separatiste pro-ruse şi-au reluat ofensiva. După Transnistria şi Oseţia de Sud va organiza, la 12 noiembrie, un referendum pentru secesiunea de Gruzia. Şi acest referendum este ignorat de Uniunea Europeană. Rusia susţine "conflictele îngheţate" ca mijloc de presiune asupra fostelor republici sovietice care s-au îndepărtat de Moscova, cum sînt Republica Moldova sau Gruzia.