Unul dintre laitmotivele şcolii de vară organizate de tineretul PD la Costineşti a fost aşa-numita reformă reală a administraţiei publice. După ce preşedintele Traian Băsescu a dat tonul în discursul rostit în faţa tinerilor democraţi în cea de-a doua zi a şcolii de vară, aproape toţi miniştrii care s-au perindat ulterior pe la tribuna vorbitorilor au abordat tema nevoii de descentralizare reală şi de translatare a capacităţii de decizie de la nivelul autorităţilor centrale la nivelul autorităţilor locale, ca un ecou al partiturii lui Băsescu. Pe rînd, ministrul Mediului şi Gospodăririi Apelor, Sulfina Barbu, ministrul Integrării Europene, Anca Boagiu, şi preşedintele PD, Emil Boc, şi-au expus opinia, similară cu cea a preşedintelui, legată de „aducerea deciziei cît mai aproape de cetăţean”, fiecare dintre ei nuanţînd practic ideile brute ale lui Băsescu. Boagiu a arătat că integrarea în Uniunea Europeană se realizează mai uşor în condiţiile în care decizia este luată de autorităţile locale şi Agenţiile de Dezvoltare Regională, subliniind că ministerele ar trebui să-şi menţină doar rolul de control, iar statul să-şi asume numai rolul de legiuitor. „Descentralizarea este cel mai important demers al nostru. Descentralizarea reală este adevărata reformă a statului românesc, alături de programul de debirocratizare, pentru că, în această perioadă a vitezei, cînd au apărut computerele, noi sîntem încă legaţi la nivel instituţional de registre”, a declarat, la rîndul său, Emil Boc.

În ciuda faptului că propovăduiesc cu insistenţă, la nivel declarativ, „descentralizarea reală”, democraţii şi colegii lor de Alianţă, liberalii, se manifestă cu totul altfel în ceea ce priveşte măsurile legislative adoptate pentru administraţia publică. În urmă cu două luni, un act normativ iniţiat de guvernanţi a reglementat introducerea în consiliile de administraţie ale regiilor din subordinea autorităţilor locale a unor reprezentanţi ai ministerelor de resort. Drept scuză pentru introducerea propriilor oameni în structurile decizionale ale autorităţilor locale, guvernanţii au inventat faptul că ministerele respective ar simţi nevoia să fie la curent cu ceea ce se întîmplă în regiile autonome?! Ca şi cum dreptul de control al ministerelor nu ar fi de ajuns pentru ca ministerele să fie la curent cu deciziile consiliilor de administraţie respective. Mai mult, aceiaşi guvernanţi şi-au creat o obişnuinţă păguboasă din a scurtcircuita consiliile judeţene în ce priveşte puterea de decizie asupra alocării fondurilor pentru autorităţile locale. Amintim că, în cei aproape doi ani de Guvernare, cabinetul Tăriceanu s-a obişnuit să aloce fondurile guvernamentale direct localităţilor, trecînd astfel peste consiliile judeţene, care nu mai rămîn decît cu rolul de „curier poştal”, pentru că nu fac decît să ia banii de la guvern şi să-i trimită în conturile autorităţilor locale stabilite înainte de ministere. Cu toate astea, democraţii au ţinut-o langa cu declaraţii sforăitoare despre interesul lor pentru „reforma administraţiei publice”.