Circul de stat, care între timp şi-a schimbat denumirea în Parlamentul Portocaliu, a oferit ieri un nou spectacol gratuit românilor, probabil pentru sărbătorile de iarnă. Surpriza a venit din partea premierului Emil Boc, noul clown angajat care, fără prea multe informaţii despre procedurile parlamentare în ceea ce priveşte parcursul Legii educaţiei, s-a trezit vorbind despre acest subiect. ”Este momentul când se poate discuta despre continuarea procedurilor inclusiv la Legea educaţiei. Nu văd ce motiv ar fi să nu intre în plen”, a declarat Boc. Declaraţia lui Boc vine după ce, în urmă cu două săptămâni, premierul anunţa că Guvernul va continua procedura angajării răspunderii pentru Legea educaţiei, Parlamentul fiind obligat să stabilească data moţiunii de cenzură, iar pentru Mircea Geoană se va solicita oficial înlocuirea de la conducerea Senatului dacă mai boicotează procedura. Balul declaraţiilor a fost deschis de liderul deputaţilor PDL, Mircea Toader, care a cerut, ieri, în plenul Parlamentului, ca pe ordinea de zi să fie introdus un punct nou, respectiv continuarea procedurii privind Legea educaţiei. Deputatul PSD Cristian Dumitrescu a susţinut, în plen, că solicitarea de continuare a procedurii privind Legea educaţiei făcută de liderul deputaţilor PDL Mircea Toader nu are bază juridică. El a atenţionat-o pe Roberta Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, că introducerea unui astfel de punct pe ordinea de zi ar fi “un abuz de drept”. Problemele asupra acestui subiect au apărut mai ales când liberalii au anunţat că îşi retrag semnăturile de pe moţiunea pe educaţie, ceea ce înseamnă că moţiunea nu mai există. De aici a început o întreagă sarabandă a declaraţiilor, din partea puterii sau din partea opoziţiei, fiecare acuzându-i pe ceilalţi că încalcă legea, mai ales după ce Roberta Anastase a făcut din nou un anunţ halucinant: “Au fost 22 de semnături retrase, din 138 toate. Acum mai sunt 116 semnături şi putem considera că nu mai există moţiune de cenzură, iar Legea educaţiei naţionale va fi considerată adoptată”. Deputatul PNL Eugen Nicolăescu a apreciat că şedinţa nu ar fi trebuit să fie condusă de preşedintele Camerei, Roberta Anastase. “Nu există o moţiune de cenzură, nu avem ce procedură să continuăm. Această angajare de răspundere este neconstituţională pentru că se face concomitent cu dezbaterea din Senat a unei legi”, a spus Nicolăescu. Cu toate acestea, Roberta Anastase a decis să supună la vot solicitarea lui Mircea Toader de introducere a punctului privind Legea educaţiei pe ordinea de zi, fiind şi momentul în care parlamentarii opoziţiei au hotărât părăsirea sălii de plen. “Indifererent de ce şiretlic veţi încerca, nu vă va folosi, pentru că imediat după ce, probabil, prin acest vot, care nu are niciun fel de temei procedural, a fost traversată cu forţa prin Parlament, vă anunţ că în termenul legal voi contesta această lege” la Curtea Constituţională, a declarat preşedintele Senatului, Mircea Geoană, în plenul Parlamentului. Şi pentru că la orice spectacol de circ se mai dă şi pauză, parlamentarii şi-au acordat acest privilegiu, spun ei, pentru consultări. În tot acest scandal pe tema Legii educaţiei, s-a trezit vorbind şi preşedintele UDMR, Marko Bela, principala formaţiune politică care va beneficia de pe urma Legii educaţiei. “Nu noi, cei din UDMR, avem interesul Legii educaţiei, fiindcă noi am făcut şcoala, am făcut şi universitatea. Dumneavoastră, după atitudinea pe care o aveţi, eventual aveţi nevoie de Legea educaţiei”, a declarat Marko Bela, răspunzând unor afirmaţii venite din partea liberalilor. Unul dintre cei care a făcut referire la interesul UDMR pentru Legea educaţiei a fost senatorul Puiu Haşotti. “Faptul că vicepremierul şi preşedintele UDMR Marko Bela a venit aici atât de nervos - nu l-am văzut niciodată atât de nervos - demonstrează tocmai că această lege conţine şi prevederi care convin doar UDMR. Asta e o realitate, nu ne putem ascunde”, a declarat Haşotti. Şi pentru că ordinele primite de Roberta Anastase erau cât se poate de clare, Legea educaţiei naţionale a fost semnată de preşedintele Camerei Deputaţilor, dar şi de vicepreşedintele Senatului Alexandru Pereş şi a fost depusă la Secretariatele Generale ale celor două Camere, în vederea exercitării dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale.