OK ȘI NU PREA Unul dintre primele domenii asupra cărora autorităţile de la București trebuie să se concentreze este „continuarea reformei şi modernizarea marilor întreprinderi de stat (IS)“, a postat, pe blogul Băncii Mondiale (BM), directorul de țară pentru România și Ungaria al instituției, Elisabeta Campanelli. Astfel de măsuri ar fi binevenite, în contextul în care noul Guvern începe să-și pună în aplicare programul și caută factori de creștere economică puternici, sustenabili și echitabili, a mai spuns ea - „Cu aproximativ 1.200 de IS-uri, dintre care la circa 300 Guvernul este acționar majoritar, vorbim despre cel mai mare sector de gen din Europa; dar este ineficient din punct de vedere economic, unele societăți generând pierderi mari. Prin îmbunătăţiri la nivelul guvernanţei corporative, precum şi prin privatizări şi vânzare de pachete minoritare, România a sporit cu succes performanţa unora dintre IS-uri, în special în sectorul energetic (Transgaz, Hidroelectrica, Transelectrica, Romgaz şi Electrica). Rămâne, totuşi, o agendă nefinalizată a restructurării, în special în sectorul transporturilor, unde sunt necesare o viziune şi o foaie de parcurs credibile“. Oficialul BM apreciază că pentru multe IS-uri sunt necesare măsuri precum dezinvestirea, privatizarea, emisiunea și vânzarea de acțiuni - „Chiar și așa, nu există niciun motiv pentru care profitabilitatea sau performanța scăzute ar trebui tolerate şi nu există nicio scuză pentru ca unele firme să continue să sufere din cauza structurilor inadecvate de administrare“.

CE ȘI CUM Guvernele care s-au succedat în ultimii cinci ani s-au concentrat pe guvernanța corporativă a societăţilor aflate în proprietatea statului. Au fost instituite un cadru legal şi anumite procese de sprijin care să faciliteze recrutarea de personal (nu pe criterii politice!). Legea nr. 111/2016 (privind guvernanța corporativă) oferă acum o abordare consecventă a procesului de selecție, promovare și plată a directorilor IS-urilor, introducând stimulente pentru performanță. Potrivit reprezentantului BM, și accentul pus pe depolitizarea și profesionalizarea consiliilor de administrație ale IS-urilor a dat rezultate; astfel, între 2014 și 2016, mai mult de 25% dintre întreprinderi și-au dat „refresh“ la CA - „Reformele ar trebui să continue în ritmul actual, punându-se în aplicare legislaţia din domeniu şi monitorizându-se rezultatele. Iar consolidarea capacităţii Finanţelor Publice şi ministerelor de linie care supervizează agenda IS-urilor ar trebui să fie prioritizată“. Campanelli a mai notat că „experienţa acumulată la nivel european şi internaţional demonstrează că performanţa IS-urilor se îmbunătăţeşte vizibil atunci când se aderă strict la regulile de guvernanță corporativă, cu focus pe performanță și concurență, nu pe clientelism politic“. Germania, Franţa, Austria și Suedia sunt doar câteva exemple de ţări din UE care au reuşit să-şi gestioneze cu succes sectorul IS-urilor.