Noua structură a învăţămîntului preuniversitar, descentralizarea unităţilor de învăţămînt şi depolitizarea sistemului prin transformarea inspectoratelor şcolare judeţene în direcţii judeţene deconcentrate, sînt doar cîteva din problemele discutate în cadrul reuniunii dintre experţii Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (MECT) şi cei ai sindicatelor naţionale din învăţămînt, care are loc la Sinaia, în perioada 22 -24 august. Cele două părţi au stabilit ca structura învăţămîntului preuniversitar să includă educaţia timpurie (educaţie ante-preşcolară 0-3 ani şi învăţămînt preşcolar 3-6 ani), învăţămîntul primar de cinci clase (clasa pregătitoare şi clasele I-IV), învăţămîntul secundar inferior (gimnaziu, care cuprinde cinci clase, respectiv V - IX) şi superior (liceu, care cuprinde 3-4 clase, respectiv clasele X-XII/XIII) şi învăţămîntul terţiar non-universitar (postliceal cu 1-3 clase). Experţii au mai stabilit că învăţămîntul liceal tehnologic şi învăţămîntul terţiar non-universitar vor constitui învăţămîntul profesional şi tehnic şi, potrivit proiectului de lege, învăţămîntul preşcolar, primar şi secundar inferior constituie învăţămînt obligatoriu. „În primul an de implementare a legii, învăţămîntul obligatoriu va fi de zece clase, începînd de la vîrsta de şase ani cu clasa pregătitoare, urmînd să se asigure treptat condiţiile pentru ca învăţămîntul preşcolar să devină învăţămînt obligatoriu”, au declarat experţii MECT. Accesul şi participarea la învăţămîntul liceal se generalizează şi este gratuită, iar un alt element de noutate îl constituie introducerea învăţămîntului confesional ca nou tip de învăţămînt, pe lîngă cel de stat şi particular. Potrivit specialiştilor, acesta poate fi organizat de cultele religioase recunoscute oficial. Cît despre structura învăţămîntului universitar, discuţiile au condus la adoptarea unor măsuri prin care să se implementeze deciziile luate în cadrul procesului Bologna şi anume dimensionarea învăţămîntului la nivel de licenţă la trei ani, a celui de master la doi ani, iar a celui de doctorat la trei ani.

Procesul descentralizării şi depolitizarea

Descentralizarea unităţilor de învăţămînt se va realiza la nivel financiar şi al managementului resurselor umane, iar finanţarea de bază, asigurată de la bugetul de stat, se va realiza în funcţie de numărul de elevi/preşcolari şi de cost/elev. Prin urmare, fondurile necesare, indiferent de sursă şi de tip, vor fi alocate direct unităţii de învăţămînt. „Descentralizarea managementului resurselor umane este asigurată de faptul că şcolile îşi vor selecta personalul didactic prin concurs organizat la nivelul unităţii de învăţămînt sau al unui grup de unităţi. Încadrarea şi avansarea în trepte a personalului didactic se va face pe baza unei metodologii - cadru elaborate de MECT, la care unităţile pot adăuga propriile condiţii suplimentare”, se spune într-un comunicat de presă al ministerului. Subiectul depolitizării instituţiilor de învăţămînt a fost tratat prin prisma transformării inspectoratelor şcolare judeţene în direcţii judeţene deconcentrate şi transformarea personalului de conducere şi execuţie în funcţionari publici. Pe de altă parte, ministrul Educaţiei, Cristian Adomniţei, a declarat, că ar vrea ca, astăzi, să fie discutată forma finală a noului pachet de legi privind învăţămîntul astfel înct utimele modificări să fie curpinse în actul normativ ce va fi înaintat Parlamentului, aşa cum a promis la începutul mandatului, în primele zile ale lunii septembrie. \"Aş vrea ca, luni, să reuşim definitivarea noului pachet de legi care priveşte reforma în învăţămînt. Apoi, toate datele să fie incluse în proiectul de lege, iar la începutul lui septembrie, aşa cum am promis, să depunem în Parlament actul normativ\'\', a declarat Adomniţei.

În ceea ce priveşte noul statut al personalului didactic, discuţiile vor continua în cursul săptămînii viitoare. Două dintre sindicate - Federaţia Educaţiei Naţionale şi Federaţia „Alma Mater” - s-au retras din discuţii şi fac apel la parlamentari să nu voteze aceste proiecte, care nu sînt în concordanţă cu termenii Uniunii Europene. Studenţii şi-au exprimat şi ei nemulţumirea faţă de faptul că au fost invitaţi la discuţii cu reprezentanţi ai MECT fără putere de decizie şi că organismul care ar trebui să aibă grijă de interesele studenţilor amînă rezolvarea problemelor ridicate de aceştia cu privire la reparaţiile la cămine, alocarea burselor în sistem de granturi şi reformarea sistemului.