Deputaţii francezi au adoptat o reformă privind statutul penal al şefului de stat, ce face posibilă o procedura de destituire a preşedintelui în cazul în care acesta nu se achită de prerogativele sale, confirmînd însă imunitatea penală în timpul exercitării mandatului prezidenţial. Textul urmează a fi examinat de Senat, dar nu s-a fixat încă o dată pentru această etapă. Pentru a fi definitivă, reforma trebuie votată în acelaşi timp de cele două camere ale Parlamentului şi să obţină trei cincimi dintre voturile exprimate ale parlamentarilor reuniţi în congres.

Preşedintele Jacques Chirac este vizat de această reformă. Pus în dificultate în anul 2002 din cauza implicării într-o afacere privind angajarea fictivă a unor persoane în timpul campaniei sale electorale pentru alegerile prezidenţiale, acesta a promis să clarifice pînă la încheierea mandatului statutul penal al şefului de stat. Textul votat de deputaţi nu va influenţa eventualele urmăriri penale, în faţa tribunalului, a actualului preşedinte în afacerea privind finanţarea partidului său în perioada în care era primar al Parisului. Jacques Chirac este suspectat că a ordonat plătirea salariaţilor partidului din fondurile oraşului al cărui primar era în perioada 1988-1995, afacere în care fostul premier Alain Juppe a fost condamnat în anul 2004.

Reforma vizează înscrierea în Constituţie a deciziei Curţii de Casaţie, cea mai importanţtă instanţă judiciară franceză. Aceasta a decis, pe de o parte, că preşedintele este protejat de imunitate prezidenţială în timpul mandatului, iar pe de altă parte că urmăririle în justiţie a actelor anterioare nu sînt prescrise şi anii de exercitare a funcţiilor prezidenţiale nu contează în calcularea prescripţiei. Reforma este susţinută de opoziţia socialistă. Deputaţii au decis să încadreze strict procedura de destituire, pentru că un complex de factori să nu poată face din destituire un fel de moţiune de cenzură politică a Parlamentului împotriva preşedintelui. Majoritatea cerută pentru demararea procedurii de destituire va fi de două treimi, precum cea pentru pronunţarea ei, iar această majoritate este foarte greu de întrunit.

Iniţiată de parlamentari, procedura de destituire trebuie să fie aprobată de Înalta Curte de Justiţie, o instanţă formată special pentru această ocazie din 24 de membri ai Parlamentului. Această instanţă există deja, dar preşedintele nu poate fi destuit decît pentru înaltă trădare. Dacă legea este adoptată în Senat, şeful statului va putea fi destituit în caz de neîndeplinire a prerogativelor, situaţie incompatibilă cu exercitarea mandatului.