Direcţiile de reformă în domeniul sănătăţii au fost dezbătute ieri la Constanţa, în cadrul unei întâlniri ce a avut loc la sediul Instituţiei Prefectului. Evenimentul a fost organizat de Ministerul Sănătăţii (MS) şi a avut ca temă proiectele de acte normative, pornind de la principiul că măsurile de reformă au nevoie de un acord cât mai larg din partea celor implicaţi în sistemul sanitar. În acest context, la dezbatere au participat ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Cristian Buşoi, secretarul de Stat, Adrian Pană, consilierul Victor Moga şi peste 100 de reprezentanţi din domeniul sanitar şi ai autorităţilor locale din judeţele Constanţa, Tulcea, Buzău, Galaţi, Brăila şi Vrancea. „Aceasta este o întâlnire foarte importantă, de la care vrem să culegem cât mai multe informaţii, propuneri, comentarii. Scopul ei este să perfecţionăm proiectele de lege propuse, pentru că Guvernul este decis să facă reforma în sistemul sanitar, iar 2013 îl considerăm anul de temelie, în care trebuie să aprobăm toate proiectele de lege. (...) Am fost întrebaţi de ce nu facem o nouă lege, dar una nouă înseamnă doi-trei ani până să fie implementată, pe când modificarea legii se poate implementa în câteva luni”, a declarat ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu. La întâlnire au fost supuse dezbaterii direcţiile de reformă privind restructurarea şi organizarea sistemului sanitar, legea răspunderii civile a personalului medical, proiectul de modificare a statutului spitalelor, principii şi elemente definitorii ale pachetului de servicii medicale de bază. „Vom pune în discuţie principalele direcţii de reformă, câteva puncte pe care noi le considerăm foarte importante. Toţi vrem să facem un sistem sanitar mai bun, pentru că sistemul actual nemulţumeşte pe toată lumea, pacienţi, medici şi autorităţi. Iar sistemul sanitar românesc trebuie să fie unul prietenos pentru cetăţeni. Dar un lucru este cert: România are foarte buni specialişti şi trebuie să avem încredere în noi şi să ne tratăm cu respect”, a mai precizat ministrul Sănătăţii.

LEGEA MALPRAXISULUI Unul dintre proiectele dezbătute a fost cel privind răspunderea civilă a personalului medical, adică modificarea legii malpraxisului. MS îşi propune să îmbunătăţească raporturile dintre medic şi pacient, asigurând o transparenţă totală a procedurilor, precum şi stabilirea unor criterii clare pentru despăgubirea pacienţilor prin definirea clară a unui corp de experţi, iar situaţia de malpraxis va fi stabilită de către un expert medical din specialitatea relevantă pentru cazul vizat. În urma modificării acestei legi, ministerul îşi propune ca pacienţii să aibă acces la toate documentele medicale ale cazului şi să aibă garanţia despăgubirii dacă se dovedeşte a fi malpraxis. În ceea ce priveşte efectele dorite asupra medicilor, în urma modificării legii, aceştia vor putea încheia asigurări care să cuprindă atât daunele materiale, cât şi cele morale, dar poliţele de asigurare în sistemul public vor fi acoperite parţial de angajator. Acest proiect a stârnit însă unele controverse printre cei prezenţi, aceştia considerând că legea mai are încă nevoie de îmbunătăţiri. „Proiectul de lege a malpraxisului tinde să fie unul mai mult de sancţionare a personalului decât de despăgubire a pacienţilor, accentul căzând mai mult pe culpa salariatului”, a precizat vicepreşedintele Federaţiei „Solidaritatea Sanitară” din regiunea Sud-Est, Lidia Celmare. Şi managerul Spitalului de Urgenţă Constanţa, dr. Dan Căpăţână, a făcut o declaraţie cu privire la acest proiect. „Cred că este extrem de important ca, odată cu apariţia acestei legi, să apară toate ghidurile terapeutice din România, pentru că nu putem obliga un medic să facă anumite manopere dacă nu avem foarte clar menţionate aceste ghiduri, şi să judecăm după anumite standarde”, a menţionat dr. Căpăţână.

SERVICIILE MEDICALE DE BAZĂ „Temelia schimbării sistemului sanitar românesc”, după cum apreciază ministrul Sănătăţii, este, însă, pachetul de bază al serviciilor medicale. Guvernanţii îşi propun în acest sens să extindă serviciile sanitare de bază pentru întreaga populaţie, incluzând atât asiguraţii, cât şi neasiguraţii. „Pachetul de bază include servicii de prevenţie, de urgenţă, programe naţionale, marea majoritate a serviciilor oferite de medicul de familie, al cărui rol va creşte în sistem, şi servicii la nivel de ambulatoriu şi spital”, a declarat ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu. Totodată acesta a mai precizat că pachetul trebuie însoţit obligatoriu de servicii medicale suplimentare private, dar şi că trebuie pus mai mult accent pe prevenţie. Tocmai de aceea, sistemul ambulator şi centrele de permanenţă vor primi mai mulţi bani, ceea ce face ca bugetele ce vor fi alocate spitalelor anul viitor să rămână neschimbate. Un punct de vedere referitor la acest proiect l-a avut şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Cristinel Dragomir. „Cert este că la nivelul Spitalului de Urgenţă din oraşul nostru, ca să ne putem face un management corect al resurselor, pentru a putea dezvolta serviciile medicale, trebuie să ştim care sunt sumele şi pe ce ne putem baza de la începutul anului”, a precizat Dragomir. Totodată, managerul celei mai mari unităţi spitaliceşti din Constanţa susţine acţiunea MS de a scoate pacienţii din spitale, deoarece costurile sunt uriaşe. „Ar trebui să sprijinim relaţia cu medicii de famile şi cu sistemul ambulator, pentru că foarte mulţi pacienţi vin sâmbăta şi duminica la Unitatea de Primiri Urgenţe (UPU), spunând că nu au unde să se ducă să se trateze şi, în acest fel, aglomerează UPU, iar în acest sens ar trebui să se facă ceva. Dar eu aş propune ca în sistemul de bază să existe şi o obligativitate a pacientului de a veni la vizitele medicale, pentru că, dacă sunt pacienţi care nu se duc cinci ani la medic şi fac ulcer perforat, ce vină are sistemul sanitar să suporte nişte costuri pentru că nu au fost ei la medic?”, a declarat Căpăţână.

MODIFICAREA STATUTULUI SPITALELOR Modificări vor fi şi în ceea ce priveşte statutul spitalelor. Mai precis, acestea vor fi excluse din rândul instituţiilor publice bugetare. Pentru ca spitalul să devină mai competitiv, medicii vor fi scoşi din grila bugetară şi plătiţi în funcţie de performanţe, iar managerii vor primi mai multă autonomie, dar şi mai multe responsabilităţi. Unităţile sanitare care vor intra în proiectul-pilot vor fi împărţite în două categorii: de interes naţional (spitalele regionale şi cele judeţene de urgenţă) şi de interes local (spitalele municipale şi orăşeneşti). În acest timp, spitalele-pilot se vor reorganiza ca instituţii de sănătate autonome cu forme juridice, dar îşi vor păstra rolul de utilitate publică.

MEDICII, PLĂTIŢI ÎN FUNCŢIE DE PERFORMANŢE De asemenea, la eveniment au fost pus în discuţie şi proiectul privind schimbarea statutului medicilor. În acest sens, se propune ca personalul medical să fie scos din sistemul sanitar, pentru a nu mai fi considerat şi tratat ca un bugetar. O schimbare se vrea şi în ceea ce priveşte maniera în care este gândită salarizarea medicului, mai exact, plata medicilor să fie făcută după performanţe.