Proiectul de reformă al puterii turce, care vizează întărirea controlului Executivului asupra aparatului judiciar, este anticonstituţional, a apreciat, vineri, Înaltul Consiliu al Magistraţilor, una dintre principalele instituţii judiciare din ţară. „Propunerea este contrară principiului statului de drept”, a subliniat, într-un comunicat, instituţia vizată de reforma susţinută de Guvernul de la Ankara, aflat de trei săptămâni în centrul unui vast scandal politico-financiar. Comisia parlamentară pe probleme de justiţie a dezbătut, începând de vineri după-amiază, o propunere de lege a Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP, la putere), ce prevede reformarea Înaltului Consiliu al Judecătorilor şi Procurorilor, cu scopul de a întări controlul Guvernului asupra Justiţiei. Proiectul în cauză acordă ultimul cuvânt Ministerului Justiţiei în ceea ce priveşte numirea magistraţilor în instituţii-cheie, precum Curtea Constituţională.

Reforma intervine în contextul în care premierul Erdogan a efectuat demiteri fără precedent în cadrul Poliţiei, încercând totodată să preia controlul asupra Justiţiei, pe care o acuză de a fi complotat pentru destabilizarea Guvernului său, prin instrumentarea vastei anchete de corupţie care a dus la arestarea a peste 20 de persoane importante apropiate puterii şi la demisia a trei miniştri. Premierul Erdogan suspectează Poliţia şi Justiţia de a fi infiltrate de membri ai confreriei religioase a predicatorului Fethullah Gülen, care trăieşte în SUA şi cu care premierul este în război deschis. Această confrerie puternică, foarte influentă în poliţie şi magistratură, a fost mult timp aliată partidului AKP al premierului Erdogan.

TONUL FACE MUZICA Preşedintele turc, Abdullah Gül, a profitat de scandalul politico-financiar care afectează Guvernul pentru a sublinia diferenţele dintre el şi premierul Erdogan, până acolo încât să apară ca un rival pentru acesta, cu opt luni înaintea alegerilor prezidenţiale. În timp ce Erdogan susţine discursuri lungi, presărate cu numeroase invective la adresa inamicilor săi, acuzaţi că vor să îl înlăture de la putere şi să destabilizeze ţara, Gül a apărut doar pentru a face apel la calm. Furtuna provocată de arestarea, pe 17 decembrie, a zeci de directori, oameni de afaceri sau aleşi apropiaţi ai puterii nu face excepţie de la acest scenariu. În cele patru colţuri ale ţării, premierul a denunţat „conspiraţia” urzită împotriva lui şi ameninţă cu vehemenţă „statul în stat” format de poliţiştii şi magistraţii aflaţi la originea anchetei care îl ameninţă. Şeful statului pare să i se opună sistematic şi a asigurat că fenomenul corupţiei nu va fi tolerat.

Multă vreme inseparabili, Abdullah Gül şi Recep Erdogan au fondat împreună AKP în 2001. Dar odată cu alegerea primului în funcţia de preşedinte, în 2007, drumurile lor au început să se separe. Iniţial au avut divergenţe minore, pe tema Europei sau a sistemului constituţional, iar acestea au ieşit la iveală în timpul frondei antiguvernamentale din iunie. „Liderii ţării trebuie să depună mai multe eforturi pentru a asculta atent divergenţele de opinii şi îngrijorările”, a pledat preşedintele când şeful Guvernului trata manifestanţii drept „vandali” şi „hoţi”. Relaţia lor a ajuns la limită atunci când preşedintele Gül a făcut uz de veto împotriva a şapte dintre cei zece miniştri propuşi de Erdogan în cadrul precedentei remanieri precipitate de scandal.