Papa Francisc a luat prânzul, joi, cu un grup de familii de refugiați sirieni, pe care i-a adus cu avionul din Grecia, în ultimele luni, a informat Vaticanul, citat de DPA. Suveranul Pontif a vizitat insula grecească Lesbos în luna aprilie și, într-un gest spontan de solidaritate, a luat cu avionul 12 rezidenți ai taberei de refugiați și le-a oferit adăpost la Roma. Alți nouă au urmat în luna iunie. Cei 21 de refugiați au fost invitați la reședința papală de la Santa Marta, pentru a lua masa alături de Papa Francisc, de alți înalți oficiali ai Vaticanului, dar și de cei doi gardieni de la Vatican care i-au escortat pe sirieni din Lesbos, a indicat purtătorul de cuvânt al Vaticanului, Greg Burke. ”Atât adulții, cât și copiii au avut șansa de a vorbi cu Papa Francisc despre începerea unei noi vieți în Italia. Copiii i-au oferit Papei o colecție de desene realizate de ei, iar Papa le-a oferit jucării și alte cadouri”, a precizat Burke. Refugiații sunt îngrijiți de Comunitatea din Sant'Egidio, o organizație nonguvernamentală catolică, ce dispune de propria schemă de transport aerian al refugiaților, prin intermediul căreia transportă refugiați sirieni și irakieni din Liban.

Între timp, după ce a schimbat foaia cu refugiații și a impus legi mai dure pentru cei care se radicalizează, având posibilitatea de a-i deporta, Germania face presiuni importante la Bruxelles pentru ca țările care refuză să preia migranți să fie sancționate. Deși sediul central este în vacanță de vară, Comisia Europeană și Parlamentul European nefiind în activitate, eurodeputații germani continuă dezbaterea privind solidaritatea europeană în privința problemei migranților. În miezul dezbaterii stă propunerea de a pedepsi țările nesolidare, prin tăierea fondurilor structurale de care acestea beneficiază de la bugetul comunitar, anunță Deutsche Welle. Ingeborg Grässle, șefa comisiei de control bugetar din PE, a declarat că ”țările care nu respectă dreptul comunitar sau care nu se implică suficient în înregistrarea și preluarea refugiaților ar trebui penalizate financiar”. În tratatele de funcționare a Uniunii Europene nu există niciun mecanism de anulare a subvențiilor primite de statele membre, deci din punct de vedere juridic ar fi mai dificil ca aceasta să fie modalitatea de sancționare a celor care nu respectă dorințele Germaniei. Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia au anunțat că nu vor respecta soluționarea comună a crizei migranților prin împărțirea prin cote comune de refugiați în toate statele membre UE. Cea mai gravă sancțiune care poate fi aplicată unui stat membru al Uniunii Europene este retragerea dreptului de vot în cadrul Consiliului European.

Totuși, deși impun altora... reguli pentru imigranți, germanii au beneficiat de pe urma lor. Fundația Bertelsmann a efectuat un studiu care arată că întreprinzătorii cu origini străine sunt un motor important al pieței muncii. În ultimii ani, migranţii au înfiinţat peste un milion de noi locuri de muncă în Germania. În intervalul 2005-2014, numărul locurilor de muncă nou-înfiinţate de către antreprenori cu origini străine a crescut cu peste o treime, de la aproape 950.000 la 1,3 milioane, arată studiul fundaţiei Bertelsmann. În acelaşi interval de timp, numărul acestor întreprinzători a crescut cu aproximativ 25%, la peste 700.000, un aspect remarcabil, ţinând seama de faptul că, raportat la anul 2005, rata străinilor în Germania a crescut cu doar 9%. De asemenea, şi domeniile de activitate în care cetăţenii cu origini străine pornesc o afacere pe cont propriu diferă faţă de tendinţele constatate în trecut. ”Cine se gândeşte la afacerile migranţilor din Germania automat se duce cu gândul mai degrabă la chioşcuri şi restaurante cu specific chinezesc, de pildă. La locuri în care munceşte întreaga familie. Însă noile date ne arată că ar trebui să renunţăm la aceste clişee”, afirmă coordonatorul studiului fundaţiei Bertelsmann, Armando Garcia Schmidt. Astfel, numărul antreprenorilor activi prin tradiţie în comerţ sau gastronomie a scăzut cu 10 procente comparativ cu anul 2005, ajungând la numai 28% în 2014. Mulţi întreprinzători au început să prefere afacerile în construcţii sau prelucrare - lucru ce demonstrează o contribuţie importantă a acestei categorii şi în afara sectorului cu salarii mici. Conform unui studiu efectuat de fundația Friedrich Ebert, referitor la anul 2012, din cei 4,4 milioane de întreprinzători din Germania, 760.000 erau cetățeni străini, dintre care 30.000 români, 4%.