MISIUNE ÎN DERIVĂ România a blocat conturile şi resursele economice deţinute de compania Syrian Arab Airlines prin reprezentanţa Syrian Air în România. Ordinul respectă deciziile la nivelul UE de a impune noi sancţiuni regimului de la Damasc. România este una dintre puţinele state din UE care nu şi-a chemat ambasadorul din Siria câtă vreme mai rămân cetăţeni români pe teritoriul acestei ţări. Între timp, la Damasc, ministrul sirian al Sănătăţii, Wael al-Halqi, a fost desemnat prim-ministru, după dezertarea fostului premier Riad Hijab. Schimbări la vârf are în vedere şi ONU, care ia în considerare mai multe candidaturi pentru înlocuirea lui Kofi Annan în funcţia de emisar special al Naţiunilor Unite şi al Ligii Arabe pentru Siria, printre care cea a fostului secretar general al NATO, Javier Solana, şi cea a fostului preşedinte finlandez Martti Ahtisaari. În cărţi se mai află şi fostul şef al diplomaţiei spaniole Miguel Moratinos şi un oficial de rang înalt din Malaezia, al cărui nume nu se specifică. Kofi Annan şi-a exprimat dorinţa retragerii după expirarea mandatului său, pe 31 august. Acesta a declarat că nu a primit sprijinul necesar pe care îl merita misiunea sa din cauza divizării la nivelul comunităţii internaţionale, care nu a reuşit să se pună de acord.

O conferinţă consultativă, organizată la iniţiativa Iranului, a început ieri la Teheran. Conferinţa a fost inaugurată de şeful diplomaţiei iraniene Ali Akbar Salehi, printre invitaţi numărându-se diplomaţi din Rusia, Irak, Afganistan şi Pakistan.

SIRIA NU E LIBIA În luna aprilie, în conformitate cu planul propus de Kofi Annan, a fost anunţat un armistiţiu, a cărui respectare era monitorizată de observatori internaţionali. Iniţiativa a eşuat însă şi în Siria continuă violenţele. Ţările occidentale şi unele state arabe încearcă să obţină retragerea de la putere a preşedintelui Bashar al-Assad. Rusia şi China se tem însă că o intervenţie externă ar duce la pierderea suveranităţii ţării şi la escaladarea conflictului. La rândul său, Guvernul de la Damasc susţine că se confruntă cu o insurgenţă armată ce beneficiază de suport din străinătate. Diplomaţia cere timp, însă 1.000 de refugiaţi sirieni aşteptau ieri să intre în Turcia, la punctul de frontieră Oncupinar. Refugiaţilor li s-a oprit accesul pentru că, deocamdată, în centrele speciale construite nu mai sunt locuri.

Coaliţia occidentală a primit o lovitură şi după ce fostul preşedinte francez Nicolas Sarkozy i-a pus în discuţie atitudinea faţă de criza din Siria. Acesta a purtat o lungă convorbire la telefon cu Abdel Basset Sayda, preşedintele Consiliului Naţional Sirian, formaţiunea opoziţiei siriene, iar cei doi au pledat pentru necesitatea unei acţiuni politice rapide a comunităţii internaţionale pentru evitarea masacrelor. Poziţia fostului lider de la Palatul Elysee a fost imediat criticată de şeful diplomaţiei franceze. Laurent Fabius a replicat că ”situaţia Siriei este foarte diferită de cea a Libiei, mai întâi din punct de vedere geostrategic, Siria fiind înconjurată, cum ar trebui să ştie toată lumea, de Irak, Liban, cu consecinţe asupra Israelului, Turciei şi Iordaniei”. Nici situaţiile militare nu sunt deloc asemănătoare: Siria dispune de importante stocuri de armament, inclusiv chimice. Criza din Libia a fost una dintre ultimele probleme pe care le-a gestionat Nicolas Sarkozy în calitate de preşedinte.