Odinioară se spunea că Spania e mai catolică decât Papa, dar aceste vremuri au apus. Regele Felipe al VI-lea a schimbat protocolul la depunerea jurământului demnitarilor recent învestiţi în funcţie şi permite angajamentul simbolic fără Biblie sau crucifix. Demnitarii puteau alege cum să-şi depună jurământul, dar având în faţă, în mod obligatoriu, atât Biblia şi crucifixul, cât şi Constituţia Spaniei, însă, de acum, aceştia pot alege dacă să fie sau nu prezente însemnele religioase. Surse din cadrul Casei Regale susţin că modificarea urmăreşte respectarea libertăţii religioase decretate de Constituţia ţării.

La cea mai recentă astfel de ceremonie, procurorul Antonio Narváez Rodríguez şi-a depus jurământul de magistrat al Curţii Constituţionale în prezenţa regelui Felipe al VI-lea, având în faţă atât Biblia, cât şi Constituţia, însă a fost pentru prima oară când prezenţa însemnelor religioase s-a datorat dorinţei astfel exprimate a magistratului. Acesta a avut posibilitatea de a alege dacă să aibă sau nu în faţă atât însemnele religioase, cât şi legea fundamentală a ţării. Formula depunerii jurământului a rămas aceeaşi: „Jur (sau promit) să-mi îndeplinesc cu loialitate sarcinile funcţiei, cu fidelitate faţă de Rege, să apăr şi să contribui la apărarea Constituţiei ca normă fundamentală a statului”. La ceremonia de proclamare, regele Felipe al VI-lea a renunţat la slujba de stat, precum cea pe care a avut-o tatăl său, Juan Carlos I, când a urcat pe tron, în urmă cu 39 de ani. Tot surse din cadrul Casei Regale relatau atunci că Felipe al VI-lea a luat decizia pentru a respecta, în calitate de şef al statului, caracterul neconfesional al acestuia.

Pe de altă parte, Legislativul spaniol a adoptat definitiv statutul juridic privilegiat pentru regele Juan Carlos, regina Sofia, regina Letizia şi prinţesa Leonor de Asturias, după votul din Senat. În Camera Superioară a Legislativului spaniol, reforma legislativă a fost adoptată cu voturile puterii, reprezentată de Partidul Popular, şi cele ale formaţiunilor minoritare, Uniunea poporului navarrez şi Foro Asturias. Potrivit acestui statut juridic privilegiat, de care dispun, în Spania, aproximativ 10.000 de demnitari şi înalţi oficiali ai statului, printre care miniştrii şi parlamentarii, membrii Casei Regale vor putea fi judecaţi, în cazul admiterii vreunei plângeri, doar de Curtea Supremă, atât pe cale civilă, cât şi penală. Votul de joi din Senat, la care s-au abţinut parlamentarii socialişti (PSOE) şi naţionaliştii catalani (CiU), împotrivă exprimându-se restul formaţiunilor minoritare, constituie ultima formalitate parlamentară înainte de publicarea modificărilor legale în „Monitorul Oficial“, urmată de intrarea automată în vigoare. În urmă cu două săptămâni, plenul Congresului Deputaţilor aproba reforma legislativă care cuprinde extinderea protecţiei juridice privilegiate la regele Juan Carlos, regina Letizia, regina Sofia şi prinţesa moştenitoare Leonor de Asturias.