Lipsa de popularitate a regelui Juan Carlos l ar fi complicat lucrurile în guvernarea statului spaniol, dar, odată anunţată abdicarea sa, se atenuează multe tensiuni cu provinciile care militează pentru independenţă, precum Catalonia şi Ţara Bascilor. În plus, mulţi spanioli sunt atât de mulţumiţi că se întoarce o pagină din istoria ţării lor, încât regele Juan Carlos a redevenit foarte repede popular. Aşa că a avut parte de aplauze la scenă deschisă la o coridă organizată în scopuri caritabile, în capitală. Regele a fost aplaudat minute în şir de cel puţin 20.000 de oameni care au umplut amfiteatrul pentru coride din Madrid. După ani de zile de scandaluri care au subminat încrederea în Casa Regală, suveranul i-a putut auzi din nou pe spanioli strigând ”Trăiască regele!”.

Regele Juan Carlos l s-a gândit că, dacă nu ar fi abdicat la momentul în care şi-a anunţat decizia, ar fi trebuit să aştepte încă doi ani, ca să treacă anul electoral 2015, cu alegeri regionale în primăvară şi generale în ultimele luni ale sale. Regelui i-ar fi plăcut să împlinească 40 de ani de domnie, însă calendarul i-a fost defavorabil. Aniversarea ar fi avut loc pe 22 noiembrie 2015, dată ce ar fi coincis aproape exact cu următorul scrutin legislativ general. În plus, una dintre dorinţele cele mai arzătoare ale monarhului era să ia decizii extrem de importante în stare bună de sănătate şi nu în convalescenţă, pe fondul numeroaselor operaţii suferite în ultimii ani. Astfel, regele a început să caute data cea mai bună pentru a face anunţul abdicării. Monarhul nu vroia să intervină în niciun fel într-o dezbatere electorală sau politică de anvergură. După alegerile europene, rămânea numai luna iunie 2014, întrucât toamna avea să fie marcată de dezbaterea privind bugetul de stat.

OPINII CARE SCHIMBĂ LUMEA Monarhii şi liderii religioşi par să fie oamenii momentului. Popularitatea lor se trage atât din programele sociale sau politice pe care le propun, cât şi din tradiţia de sute de ani pe care o reprezintă. Papa Francisc şi Dalai Lama sunt printre cei mai populari lideri, cu o viziune unică asupra societăţii de la care se aşteaptă progres şi binele suprem al omului. Papa Francisc a denunţat, ieri, ”formele moderne de sclavie” ale căror victime sunt etnicii rromi, cerând elaborarea unor noi abordări, în comun, între instituţiile civile şi religioase, în întreaga lume. Papa Francisc a făcut aceste declaraţii cu ocazia seminarului organizat la Vatican cu tema „Biserica şi rromii: Anunţarea Evangheliei la periferii”. La rândul său, Dalai Lama a îndemnat China să adopte sistemul democratic şi s-a rugat pentru manifestanţii ucişi în noaptea de 3 spre 4 iunie 1989 la Beijing, la marcarea a 25 de ani de la reprimarea sângeroasă a mişcării de contestare de către autorităţile chineze. ”Ofer rugăciunile mele celor care au murit pentru libertate, democraţie şi drepturile omului”, a declarat liderul spiritual budist, într-o declaraţie publicată pe site-ul său.

Liderul spiritual tibetan, pe care oficialii de la Beijing îl consideră un separatist periculos, insistă asupra faptului că nu cere mai multă autonomie pentru Tibet, invadat şi anexat de China la începutul anilor '50. Guvernul tibetan, aflat în exil în India, urmează să lanseze, săptămâna aceasta, o campanie pentru promovarea acestei abordări şi încearcă să pună capăt unui val de autoincendieri în rândul tibetanilor, care protestează astfel faţă de dominaţia chineză. De la reprimarea de către autorităţile chineze a unor manifestaţii, în 2008, aproximativ 130 de tibetani s-au autoincendiat în semn de protest.