Regimul lui Muammar Kadhafi nu mai controlează principalele câmpuri petrolifere din Libia, acestea aflându-se de acum sub controlul insurgenţilor, a declarat luni comisarul european pentru Energie, Gunther Oettinger. Exporturile de gaz şi petrol din Libia nu sunt neglijabile. Gazul libian reprezintă mai puţin de 3% din volumul total de pe piaţa UE, iar petrolul mai puţin de 10%. Libia, membră OPEP, este una dintre cei patru principali producători de petrol din Africa. Produce în mod normal 1,69 de milioane de barili pe zi şi exportă 1,49 de milioane, adică 85% către Italia.

Mai multe oraşe din vestul ţării sunt în mâinile poporului şi pregătesc un marş pentru eliberarea capitalei Tripoli, a afirmat la Nalut, la 60 de kilometri de frontiera cu Tunisia, un demnitar membru al comitetului revoluţionar din acest oraş. Şi oraşele al-Rhibat, Kabaw, Jado, Rogban, Zentan, Yefren, Kekla, Gherien, Hawamed sunt eliberate de mai multe zile. În toate acest oraşe, forţele lui Kadhafi au plecat şi a fost înfiinţat un comitet revoluţionar. Totodată, adversarii regimului Kadhafi afirmă că au atacat un elicopter militar în apropierea oraşului Misrata, la 150 de kilometri la est de Tripoli, după ce aparatul lansase rachete spre un releu de transmisiuni. Depozite de muniţie din zone aflate sub controlul insurgenţilor în estul Libiei au fost vizate ieri de raiduri aeriene ale forţelor fidele liderului Muammar Kadhafi. Membri ai opoziţiei libiene au devastat somptuoasa reşedinţă de vacanţă a lui Muammar Kadhafi, situată în zona montană al-Bayda, la nord de oraşul Benghazi. Sub luxoasa reşedinţă se află un buncăr cu ziduri groase de 22 de centimetri, aflat la capătul unui labirint de tuneluri. Buncărul este dotat cu toate echipamentele necesare pentru a permite supravieţuirea lui Kadhafi şi a apropiaţilor acestuia timp de câteva luni.

Opoziţia libiană a sporit presiunile asupra colonelului Kadhafi, rămas indiferent la criticile şi sancţiunile internaţionale. Forţele sale loiale controlează doar oraşul Tripoli, dar Kadhafi, izolat şi părăsit de aliaţii arabi şi de propriii diplomaţi, continuă să sfideze sancţiunile ONU, dând asigurări că Libia este calmă în totalitate. „Rezoluţia Consiliului de Securitate al ONU care impune sancţiuni Libiei nu are valoare”, a declarat liderul libian. Confruntările din Libia, al căror bilanţ s-ar putea ridica la peste 1.000 de morţi, continuă. Aproape 100.000 de persoane, în principal angajaţi egipteni şi tunisieni, s-au adunat la punctele de trecere a frontierei, ONU evocând deja o criză umanitară.

O situaţie grea. Mai mulţi cetăţeni străini, între care şi români, evacuaţi din Libia cu un avion ucrainean şi unul ungar, au ajuns duminică seară la Kiev, respectiv Budapesta. Un avion al Ukraine International Airlines a avut la bord 13 ucraineni şi 21 de străini. Printre cetăţenii străini figurează un portughez, un român, un polonez, opt sârbi, şase bulgari, un tadjik, un kîrgîz şi doi croaţi. Un avion al companiei Malev a transportat 96 de persoane evacuate din Libia, între care figurau 24 de cetăţeni maghiari, precum şi cetăţeni din alte zece ţări. Turcia a trimis duminică un avion militar pentru a repatria 125 dintre cetăţenii săi, care au fost eliberaţi după ce fuseseră luaţi ostatici. Circa 30.000 de turci locuiau în Libia înaintea revoltei populare din această ţară, majoritatea angajaţi ai celor 200 de companii turceşti, ce activau în special în construcţii şi lucrări publice. Două nave ale Marinei turce, ce transportau peste 1.700 de turci şi cetăţeni străini, au ajuns în Turcia, venind de la Benghazi. Circa 500 dintre aceşti pasageri sunt de 25 de naţionalităţi diferite. De la 19 februarie, Turcia a evacuat peste 17.000 de persoane din Libia.

Malta, care a primit 8.000 de străini de la începutul crizei libiene, se teme de o escaladare a situaţiei în următoarele zile, a declarat premierul Lawrence Gonzi. Duminică, un feribot italian a acostat în portul La Valetta, venind din Libia cu aproape 1.800 de persoane la bord. Malta a semnat, duminică, o declaraţie care anunţă că va aplica sancţiunile internaţionale cu efect imediat. Întrebat despre informaţiile potrivit cărora un avion al lui Kadhafi ar fi survolat vineri spaţiul aerian maltez cu destinaţia Minsk şi duminică, la întoarcere, premierul Gonzi a răspuns că nu are o confirmare. A dezvăluit în schimb că avionul aparţinând Libyan Arab Airlines, căruia autorităţile i-au refuzat aterizarea, miercuri, pe aeroportul din La Valetta, transporta, între altele, piloţi libieni a căror misiune era să recupereze cele două avioane militare sosite luni în Malta.

Posibil exil. Exilul liderului libian este o posibilitate pentru a se pune capăt revoltei fără precedent care afectează Libia, a apreciat ieri purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Jay Carney. În cadrul unei scurte conferinţe de presă, acesta a refuzat să speculeze posibilitatea de a vedea SUA cum contribuie la un astfel de exil. SUA sunt în contact cu grupări ale insurgenţei din Libia, dar este prematur să se vorbească despre recunoaşterea uneia sau alteia.

UE a adoptat, ieri, un embargo asupra armelor împotriva Libiei, precum şi îngheţarea conturilor şi interzicerea vizei pentru colonelul Kadhafi şi 25 dintre apropiaţii săi, mergând dincolo de sancţiunile decise sâmbătă de ONU, potrivit diplomaţilor. Lista persoanelor vizate de îngheţarea conturilor şi interdicţiile de călătorie este mai lungă decât cea a ONU, care include şase şi, respectiv, 16 nume. Şi procurorul Curţii Penale Internaţionale Luis Moreno-Ocampo a anunţat un examen preliminar asupra violenţelor din Libia, prealabil unei eventuale anchete pentru crime împotriva umanităţii, în urma unei sesizări a Consiliului de Securitate al ONU.

• Un miliard de euro • Marea Britanie a anunţati, ieri, că a deturnat un plan al liderului libian de a scoate din ţară bancnote însumând un miliard de euro, folosind, potrivit presei, subterfugii demne de un roman de spionaj. Apropiaţi ai liderului libian, a cărui putere este din ce în ce mai ameninţată, au vrut să recupereze săptămâna trecută această sumă de bani plasată în valută locală în nord-estul Angliei, bancnotele fiind fabricate legal de o imprimerie britanică. Alertaţi, oficiali din Ministerul Finanţelor au creat un scenariu plin de subterfugii, potrivit diverselor surse media, între care cotidianul de afaceri ”Financial Times”. Ministrul Finanţelor, George Osborne, a supervizat personal operaţiunea, serviciile sale realizând că erau necesare mai multe zile pentru obţinerea de documente legale care să blocheze ieşirea din Marea Britanie a seifurilor cu bancnote. Serviciile vamale au creat atunci tot mai multe obstacole pentru a câştiga timp.Acestea i-au înştiinţat mai întâi pe interlocutorii libieni că erau necesare mai multe zile pentru a pregăti operaţiunea şi a găsi un avion adecvat acestei încărcături speciale. Când aliaţii lui Kadhafi au răspuns că o aeronavă era deja pregătită, vameşii au afirmat că acesta nu putea ateriza decât pe un mic aeroport din Kent, în sudul Angliei, la mai multe sute de kilometri de locul unde bancnotele erau depozitate. Agenţii vamali au subliniat că un convoi securizat de 20 de vehicule de teren era necesar pentru a transporta toate seifurile.