Violenţele izbucnite împotriva regimului libian s-au soldat cu cel puţin 640 de morţi, dintre care 275 la Tripoli şi 230 la Benghazi, a anunţat ieri Federaţia Internaţională a Ligilor Drepturilor Omului. Acest bilanţ este de peste două ori mai mare decât cel oficial şi nu ia în calcul eventuale victime din oraşul Tobruk, la extrema estică a ţării. Totodată, un avion de vânătoare s-a prăbuşit, ieri, în estul Libiei, după ce pilotul, care a refuzat să se supună ordinelor de a bombarda oraşul Benghazi, s-a catapultat.

Opozanţii liderului libian par să deţină controlul asupra regiunii orientale a ţării şi mai mulţi soldaţi s-au alăturat mişcării de contestare. Locuitori din zonă au declarat jurnaliştilor AFP că mişcarea anti-Kadhafi controlează regiunea de est, ce se întinde de la frontiera egipteană până la Ajdabiya, spre vest, trecând prin Tobruk şi Benghazi. Conform locuitorilor din localitatea Al-Baida, membri ai miliţiilor loiali lui Kadhafi au fost executaţi. Estul este o regiune bogată în petrol. Regimul a afirmat în acelaşi timp că deţine controlul asupra regiunii, într-un mesaj transmis prin reţeaua libiană de telefonie mobilă. În schimb, adjunctul ministrului libian al Afacerilor Externe, Khaled Kaim, a afirmat că al-Qaida a înfiinţat un emirat islamic la Derna, în estul ţării, condus de un fost deţinut de la Guantanamo, în cursul unei reuniuni cu ambasadorii statelor membre ale UE. Totuşi, numeroşi oficiali libieni de rang înalt, miniştri, diplomaţi sau militari au demisionat sau şi-au retras sprijinul pentru Kadhafi, pentru a-şi exprima opoziţia faţă de reprimarea sângeroasă a manifestanţilor.

Rivalitate între fii. Doi fii ai lui Muammar Kadhafi, Seif al-Islam şi Moatassem, sunt susţinuţi de clanuri rivale pentru a prelua puterea. Seif al-Islam a apărut la televiziune duminică şi a ameninţat protestatarii cu „o baie de sânge”, marcând un punct important în faţa fratelui său Moatassem. Până acum, cei doi păreau, în mod alternativ, succesori posibili. Fidel metodei sale, Kadhafi îl favoriza când pe unul, când pe celălalt, fără însă a se hotărî. În acest context, la un moment dat SUA nici nu mai ştiau pe cine să mai susţină. Cei doi fii au fost primiţi la Washington, Seif de către George W. Bush, iar Moatassem la Departamentul de Stat de Hillary Clinton. Moatassem, directorul Consiliului pentru Securitate Naţională, este „omul serviciilor şi al actelor de represiune”. În schimb, Seif al-Islam reprezintă aspectul modern al ţării, conduce Fundaţia Kadhafi, poartă negocieri delicate pe plan internaţional, în cazul Lockerbie şi în cel al cadrelor medicale bulgare deţinute în Libia. Seif al-Islam a devenit avocatul modernizării politice, angajând o echipă de jurişti străini pentru redactarea proiectului Constituţiei. Pe de altă parte, ieri, Libanul a refuzat să accepte un avion privat libian care o transporta pe soţia de origine libaneză a lui Hannibal Kadhafi, unul dintre fiii lui Muammar Kadhafi.

Evacuarea cetăţenilor străini. UE are încă 10.000 de cetăţeni în Libia şi mobilizează toate mijloacele pentru a fi în măsură să-i evacueze pe mare în următoarele ore şi în următoarele zile. Mecanismul european de cooperare pentru protecţia civilă a fost activat pentru a stabili ce mijloace de transport pot fi puse la dispoziţie de către statele membre pentru această operaţiune. Însă, prezenţa redusă a organizaţiilor umanitare din Libia ar putea reprezenta o problemă importantă, dacă situaţia din ţară se deteriorează în continuare. Societatea Semiluna Roşie libiană, organizaţie partener a Crucii Roşii, a furnizat deja sânge mai multor spitale din Benghazi, unde au avut loc cele mai mari violenţe.

Un britanic care lucra în deşertul libian alături de circa 300 de colegi, printre care şi români, afirmă că sunt ignoraţi de Guvernul britanic şi că sunt lipsiţi de protecţie, la 400 de kilometri de coastă, între Benghazi şi Tripoli. Pe lângă cei 90 de britanici ce lucrează în domeniul petrolier sunt şi austrieci, români, germani, indieni, cetăţeni din Bangladesh şi Pakistan. Britanicul James Coyle a anunţat la un post de radio al bazei lor, că grupul nu a fost contactat de autorităţi după ce a cerut asistenţă de urgenţă în urmă cu trei zile. Ministerul român al Afacerilor Externe a anunţat că 80 de cetăţeni români din Libia au fost evacuaţi, iar o cursă charter a Tarom este în pregătire pentru a ajunge în cursul zilei de ieri sau azi, pentru noi evacuări. Totodată, un avion având la bord 110 bulgari şi şase români, dintre care majoritatea lucrau în domeniul medical sau în construcţii, a aterizat ieri pe aeroportul internaţional din Sofia. Guvernul a decis alocarea a 900.000 lei pentru sprijin consular şi evacuarea cetăţenilor români din Libia, ambasada României primind până în prezent 220 cereri de evacuare.

Numeroase ţări, între care Italia, Franţa, Germania, Olanda, Marea Britanie, SUA sau China, au trimis avioane şi nave pentru a-şi repatria cetăţenii. Situaţia pe aeroportul din Tripoli este însă haotică, iar pasagerii se bat pentru a urca în avioane, a povestit comandantul unui avion maltez, Philip Apap Bologna, care a revenit din capitala Libiei. Un cetăţean turc a murit în timpul protestelor, a anunţat ministrul turc al Afacerilor Externe, Ahmet Davutoglu, care a adăugat că alţi 5.000 de turci din totalul de 25.000 din Libia au fost repatriaţi.

Un lider controversat. Liderul libian Muammar Kadhafi a ordonat el însuşi atentatul de la Lockerbie din 1988, a declarat fostul ministru libian al Justiţiei Mustapha Abdel Jalil, pentru ziarul suedez „Expressen”. Un cetăţean libian, Abdelbaset al-Megrahi, a fost singurul condamnat pentru atentatul din decembrie 1988 care a vizat un avion al companiei aeriene Pan Am, deasupra localităţii scoţiene Lockerbie, soldat cu 270 de morţi. A fost însă eliberat de autorităţile scoţiene, în august 2009, din motive de sănătate.

Familia Kadhafi şi-a extins afacerile în multiple domenii şi a acaparat ample sectoare economice în Libia, mai mulţi activişti cerând verificarea investiţiilor făcute de acest clan în străinătate. Afacerile familiei Kadhafi sunt cunoscute pentru lipsa lor de transparenţă, iar statutul lor actual este în continuare neclar. Familia Kadhafi are interese puternice în sectorul de petrol şi gaze, în telecomunicaţii, dezvoltarea infrastructurii, hotelier, distribuţie media şi distribuţie de bunuri de consum. Copiii lui Kadhafi ar obţine venituri din activităţile companiei naţionale de petrol şi ale filialelor sale, în condiţiile în care industria petrolieră domină economia libiană şi generează exporturi de zeci de miliarde de dolari, anual.

Cunoscut pentru excentricităţile sale, dar şi pentru orgoliul nemăsurat, liderul libian ar avea o serie de probleme de sănătate, inclusiv pierderea controlului asupra muşchilor feţei în urma unui exces de Botox, potrivit documentelor diplomaţiei americane dezvăluite de WikiLeaks. În plus, cărarea strâmbă este rezultatul unui implant de păr eşuat. Telegramele susţin că acesta a suferit o reacţie autoimună rară la procedură şi totul a trebuit să fie întrerupt. Ambasadorul Gene Cretz scria într-un document pentru Departamentul de Stat, la 28 ianuarie 2009, că „măiestria tactică l-a menţinut la putere pe Kadhafi atâta timp. Realitatea este că niciun potenţial succesor nu se bucură în acest moment de o credibilitate suficientă pentru a menţine echilibrul delicat”. Potrivit acestuia, Gaddafi nu poate transfera luarea deciziilor nici dacă ar vrea.

Reacţii internaţionale. Liga Arabă a anunţat că suspendă participarea Libiei până când autorităţile de la Tripoli vor accepta revendicările populaţiei şi vor asigura securitatea acesteia. Consiliul de Securitate al ONU a cerut încetarea imediată a violenţelor şi a condamnat reprimarea manifestaţiilor. Preşedintele francez Nicolas Sarkozy a solicitat adoptarea rapidă a sancţiunilor concrete din partea UE împotriva responsabililor represiunii din Libia şi doreşte suspendarea relaţiilor economice şi financiare cu această ţară. Fostul preşedinte ceh Vaclav Havel a comparat revoltele din mai multe ţări arabe cu căderea Cortinei de Fier în Europa, în urmă cu peste două decenii. Occidentul ar trebui să găsească, pentru revoltele cu care se confruntă în prezent lumea arabă, o abordare care să pună în evidenţă drepturile şi libertăţile omului, respectând în acelaşi timp specificitatea acestor state. Vaclav Havel a denunţat şi tendinţele de a-l vedea pe liderul libian Muammar Kadhafi numai ca pe „un fenomen curios, un clovn sau un bufon. Este mai degrabă un criminal”.

Val de imigranţi. Italia se teme că între 200.000 şi 300.000 de imigranţi ar putea veni în Italia din Libia, potrivit unuia dintre scenariile analizate în cadrul unei reuniuni ministeriale convocate de premierul Berlusconi, care a avut o convorbire prin telefon cu Muammar Kadhafi. În cursul acestei conversaţii care a durat circa 20 de minute după intervenţia televizată a liderului libian, Berlusconi a reafirmat necesitatea unei soluţii paşnice sub semnul moderaţiei pentru a evita ca situaţia să degenereze în război civil. Italia a încheiat un acord cu Libia ce a permis, potrivit autorităţilor italiene, reducerea cu peste 90% din debarcările clandestine. Legăturile economice dintre cele două ţări au devenit strânse în 2008, odată cu semnarea unui acord istoric în cadrul căruia Italia a promis să plătească cinci miliarde de dolari timp de 25 de ani Libiei, ca despăgubiri pentru perioada colonialistă. Companiile italiene au obţinut apoi numeroase contracte în Libia, în timp ce Tripoli şi-a consolidat poziţia în capitalul companiilor italiene graţie petrodolarilor săi.