Regina Marii Britanii nu a spus nimic oficial despre referendumul pe tema independenţei care are loc joi în Scoţia, dar nimeni nu se îndoieşte că eventuala pierdere a acesteia nu o lasă indiferentă. Într-un gest excepţional, Buckingham Palace a reamintit, săptămâna trecută, rezerva Majestăţii Sale. ”Imparţialitatea constituţională a suveranei este un principiu stabilit prin democraţia noastră, iar regina l-a respectat pe toată durata domniei. Potrivit acestui principiu, monarhul este deasupra politicii şi responsabilii guvernamentali au datoria de a face în aşa fel încât acest lucru să rămână astfel”, a subliniat un purtător de cuvânt al palatului regal. O actualizare considerată necesară după informaţiile apărute în presă potrivit cărora oameni politici, între care premierul David Cameron, sub şocul avansului înregistrat recent de intenţiile de vot în favoarea independenţei, i-ar fi cerut să intervină în campanie.

Suverana în vârstă de 88 de ani, care domneşte în Marea Britanie din 1952, nu poate fi decât preocupată de perspectiva unei eventuale separări a Scoţiei. ”Legăturile de lungă durată dintre regină şi această regiune a regatului său, pe care o preferă în mod deosebit, vor fi rupte irevocabil în cazul unui vot în favoarea independenţei. Acest lucru i-ar frânge cu siguranţă inima”, aprecia, miercuri, cotidianul ”Daily Telegraph”. Mama reginei era scoţiană, iar Elisabeta a II-a îşi petrece mai multe luni pe an la reşedinţa sa de vară din Balmoral, în nord-vestul Scoţiei. În faţa impasibilităţii sale afişate, specialiştii îşi amintesc o declaraţie de natură foarte politică, referitor la integritatea Marii Britanii. Era în 1977, în faţa Parlamentului, cu ocazia jubileului de argint. Şi se referea la Scoţia şi Ţara Galilor, care cereau un transfer de putere. ”Nu pot uita că am fost încoronată regina Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord”, a declarat ea, insistând asupra ”beneficiilor pe care le-a adus uniunea, pe plan intern şi internaţional, tuturor locuitorilor din toate părţile Marii Britanii”. ”Votul este extrem de strâns şi intervenţia reginei ar putea face diferenţa”, a declarat, la rândul său, un deputat, pentru cotidianul ”The Independent”.

Alex Salmond, liderul separatiştilor, a promis că o Scoţie independentă ar păstra-o pe regină ca şef al statului, aşa cum este cazul Marii Britanii şi altor 15 state din Commonwealth, între care şi Canada. Dar pentru cât timp, de vreme ce numeroşi naţionalişti nu îşi ascund înclinaţiile republicane, se întreabă analiștii. Regina va trebui să numească un guvernator general, pentru a o reprezenta în Scoţia, în caz de independenţă. Unii subliniază totuşi că regina a ştiut perfect să îşi sugereze părerea în presă. Astfel, potrivit ”The Times”, ea a ştiut să îşi arate îngrijorarea cu privire la această situaţie. ”Sper că oamenii se vor gândi serios la viitor”, ar fi declarat ea, duminică, după ce a asistat la un serviciu religios în apropiere de castelul Balmoral.

SURSĂ DE INSPIRAȚIE Etnicii sârbi din Bosnia, care doresc independenţa, speră ca tabăra ”Da” să obţină victoria în referendumul din Scoţia, spre nemulţumirea etnicilor musulmani, apărătorii integrităţii fostei republici iugoslave, care şi-a proclamat independenţa în 1992, cu preţul unui război sângeros. După anexarea Crimeei de către Rusia, în martie, şi odată cu apropierea referendumului scoţian asupra independenţei, preşedintele Republicii Srspka (RS), Milorad Dodik, evocă, în mod insistent, despărţirea acestei entităţi de Bosnia. ”Observăm ce se petrece în Italia, Scoţia sau Catalonia. Acestea sunt experienţe de o importanţă capitală pentru RS. Că acest lucru exasperează sau nu pe cineva, ne vom servi de cele mai bune exemple atunci când va veni momentul îndreptării către independenţă”, a adăugat el.

Acordul de pace de la Dayton, SUA, care a pus capăt războiului intercomunitar (1992-1995), a consacrat împărţirea Bosniei în două entităţi, RS şi Federaţia croato-musulmană, care au suprafeţe aproape egale. Aceste entităţi dispun de o autonomie importantă şi sunt legate prin intermediul unui Guvern central slab. Etnicii sârbi - care au boicotat, în 1991, referendumul asupra independenţei Bosniei, în urma căruia a ieşit învingătoare tabăra pro-independenţă, prin voturile musulmanilor şi croaţilor - nu au acceptat niciodată existenţa noului stat, în pofida autonomiei pe care au obţinut-o. ”Dacă se organizează un referendum mâine, cea mai mare parte a sârbilor se vor pronunţa pentru independenţă”, declară Milos Solaja, profesor de Relaţii Internaţionale la Universitatea din Banja Luka. ”Republica Srpska a devenit puţin câte puţin o entitate politică solidă, cu care se identifică cea mai mare parte a locuitorilor săi, deci sârbii”, explică Solaja. El apreciază că ”o scindare nu este foarte realistă în acest moment”, dar adaugă că ”RS este deja, de facto, un stat dotat cu atribute statale importante”.

Cu o lună înainte de alegerile generale din Bosnia, prevăzute pentru 12 octombrie, independenţa este subiectul predilect al lui Dodik. ”Obiectivul politicii mele este să fim tot mai puţin o entitate şi tot mai mult un stat”, a declarat el la un miting electoral, vineri, electrizându-şi simpatizanţii. Înaltul Reprezentant al comunităţii internaţionale în Bosnia, Valentin Inzko, a declarat că ”suveranitatea şi integritatea teritorială ale Bosniei sunt garantate prin Acordul de Pace de la Dayton şi dreptul internaţional şi punerea lor în discuţie este un exerciţiu inutil”. Declaraţiile lui Dodik îi exasperează, totuşi, pe etnicii musulmani şi Partidul pentru Acţiune Democratică (SDA), principala lor forţă politică. Hajrudin Caluk, un musulman de la Sarajevo, fost combatant în Războiul din Bosnia, care s-a soldat cu aproximativ 100.000 de morţi, deplânge faptul că ”politica separatistă sârbă paralizează funcţionarea statului” şi apreciază că ”o împărţire a ţării ar transforma comunitatea din care face parte într-un fel de... palestinieni balcanici pe care Europa nu-i va dori”.

O sursă diplomatică europeană de la Sarajevo, care a solicitat protecţia anonimatului, apreciază că ”situaţiile din Bosnia şi Marea Britanie sunt total diferite, deoarece referendumul din Scoţia, de la 18 septembrie, este organizat cu deplinul consimţământ al Guvernului britanic. Ideea unei retrasări a frontierelor Bosniei este nu doar nerealistă, ci şi extrem de periculoasă”.

SE PREGĂTESC ȘI ALȚII Abhazia şi Osetia de Sud ar putea organiza, anul viitor, referendumuri în vederea alipirii la Rusia, potrivit unor surse din cadrul Dumei de Stat (Camera Inferioară a Parlamentului rus), a informat, ieri, cotidianul ”Novîie Izvestia”. Potrivit unor deputaţi, această problemă ar fi în curs de examinare în cadrul administraţiei prezidenţiale ruse, fiind necesară o evaluare atentă a consecinţelor geopolitice şi economice. Experţii au păreri împărţite, unii considerând că expansiunea Rusiei este plauzibilă, în timp ce alţii apreciază că Moscova ar putea risca agravarea izolării pe scena internaţională. ”Guvernul pare în sfârşit să fie conştient de faptul că Rusia trebuie să devină puternică. Astăzi suferim presiuni, suntem inundaţi cu sancţiuni şi ameninţaţi cu izolarea. Nimeni nu ar îndrăzni să trateze aşa o ţară puternică. Este vital ca noi să integrăm alte popoare, aşa cum făcea ţara noastră înainte. Trebuie să fie o axă politică pe termen lung”, a declarat Vadim Soloviev, vicepreşedintele Comisiei pentru Legislaţie Constituţională din Duma de Stat. Fostul deputat Aleksandr Gurov consideră însă că o astfel de decizie nu ar fi oportună. ”Scandalul din Crimeea, problemele liderilor noştri în sud-estul ucrainean... Suntem calificaţi drept agresori. Dar pentru a contraria pe toată lumea, continuăm să avansăm”, a precizat el, adăugând că cele două republici separatiste georgiene sunt slabe şi au tot timpul nevoie de bani. În schimb, Kremlinul ar trebui să se ocupe de alte probleme, precum dezvoltarea agriculturii şi ştiinţei sau aprovizionarea ţării cu produse necesare, în loc să adauge o povară suplimentară, a conchis Gurov.