Vicepremierul Liviu Dragnea a declarat, ieri, la prima dezbatere importantă pe tema regionalizării şi descentralizării, la Academia Română, că UE şi CE nu forţează România să facă regiuni, el arătând că, în acelaşi timp, există şi adevăruri nespuse, nerostite, despre crearea regiunilor în acest an. „Este sau va fi aproape imposibil ca după ce începe noul exerciţiu financiar 2014-2020 să mai putem schimba actuala structură administrativă pe baza căreia noi negociem în acest an acordul de parteneriat şi să spunem în mijlocul următoarei perioade de programare că sistemul administrativ trebuie schimbat, pentru că atunci trebuie să începem un proces serios de reacreditare a tuturor instituţiilor şi structurilor în mecanismele de absorbţie de fonduri europene. Regionalizarea este necesară pentru ca România să se dezvolte echilibrat“, a spus Dragnea.

RISCURI ŞI AVANTAJE La rândul său, premierul Victor Ponta a vorbit despre avantajele reale ale regionalizării şi mai ales ale descentralizării care s-ar deduce de aici. El a explicat că statul român s-a supercentralizat în ultimii ani şi o astfel de guvernare nu e eficientă, astfel că o parte din atribuţiile Executivului trebuie transferate regiunilor, judeţelor sau oraşelor, fiind un moment propice ca urmare a stabilităţii politice, crizei financiare şi aşteptării populaţiei. Primul-ministru a precizat că un astfel de transfer al unor atribuţii administrative va conduce la costuri mai mici şi la mai multă eficienţă, inclusiv în privinţa atragerii fondurilor europene. Ponta a explicat că organizarea în regiuni va asigura o mai mare putere financiară autorităţilor locale, care traversează acum o perioadă de slăbiciune financiară şi trebuie să apeleze la sprijinul financiar al Guvernului. Pe de altă parte, preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat că procesul de regionalizare comportă riscuri, unele majore, care trebuie ocolite pentru a putea fi atinse mizele acestui demers, între acestea numărându-se birocratizarea excesivă sau disputele minore şi „chiar meschine“ dintre partide. În opinia sa, riscul cel mai mare este legat de reactivarea „vechiului blestem al formelor fără fond“.