NECESITATE Regionalizarea şi descentralizarea sunt două subiecte atât de discutate în ultimii ani, încât opinia publică are uneori tendinţa de a le trece la capitolul banalităţi politice. Începând cu anul 2008, discuţiile pe cele două teme au fost accentuate de Guvernul PDL, dar care, în loc să demareze acţiuni concrete privind regionalizarea şi descentralizarea, a dus dezbaterea în derizoriu. Ba mai mult, putem spune fără menajamente că Guvernul PDL a vorbit despre descentralizare şi a făcut centralizare: adică orice decizie era luată doar de reprezentanţii Guvernului fără ca autorităţile locale să aibă vreun cuvânt de spus. În încercarea de a fructifica politic problema regionalizării, în 2011, PDL a forţat regionalizarea României printr-un proiect pe care l-a trecut cu forţa de Parlament, dar care, în cele din urmă, nu a fost adoptat, pentru că autorităţile locale şi parlamentarii opoziţiei de atunci l-au contestat la Curtea Constituţională a României (CCR), fapt care a dus ulterior la respingerea documentului. Problema regionalizării şi a descentralizării a fost reluată de USL, cu argumente, dezbateri publice şi numeroase consultări ale mediului academic. Vineri, la Palatul Parlamentului, a avut loc o amplă dezbatere în interiorul PSD despre regionalizare şi reformă administrativă. Vicepremierul Liviu Dragnea a declarat că, prin regionalizare, dar mai ales prin transferul competenţelor către autorităţile locale şi judeţene, se reduce semnificativ birocraţia. „Cred că suntem singura ţară din Europa care nu are regiuni. Dorim să aducem instituţiile publice mult mai aproape de cetăţeni. Prin descentralizare reducem semnificativ aparatul administrativ central, pentru că dacă nu mai sunt competenţe, nu mai sunt nici angajaţi. De asemenea, prin descentralizare simplificăm sistemul administrativ, cetăţeanul având un acces mult mai facil la instituţiile publice. Anul 2013 reprezintă prima etapă a regionalizării. Noi acum discutăm şi căutăm soluţii, dar întâi de toate trebuie să modificăm Constituţia, în care trebuie introdus termenul de regiune. Abia apoi putem vorbi cu adevărat despre regionalizare. Procesul va continua în 2014 şi 2015, când autorităţile centrale şi locale, printr-un efort comun, vor trebui să convingă UE că regiunile din România sunt în stare să gestioneze un Program Operaţional Regional. În 2016 vom finaliza procesul de regionalizare şi descentralizare, ţinta noastră fiind înfiinţarea birourilor unice, unde cetăţenii să găsească toate informaţiile de care au nevoie, fără a umbla pe la toate instituţiile”, a declarat Liviu Dragnea.

PUNCTE DE VEDERE Aşa cum era de aşteptat, problema capitalelor viitoarelor regiuni a fost din nou abordată. „Ca şi oameni care lucrăm în administraţie, noi care reprezentăm organizaţia PSD Constanţa, am depus un punct de vedere la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Noi solicităm ca sediul central al regiunii să fie la Constanţa, pentru că este normal să fie acolo unde este judeţul cel mai puternic din punct de vedere economic. De asemenea, milităm pentru păstrarea majorităţii prerogativelor pe care le are consiliul judeţean, astfel încât să nu mai existe temerea că se desfiinţează judeţele. Pe noi ne interesează ca foarte multe din atribuţiile care sunt astăzi la Guvern să vină la regiune, iar unele la judeţ, cu precizarea ca acestora să le fie asigurată şi sursa de finanţare”, a declarat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Constanţa (CJC), Cristinel Dragomir. În cadrul dezbaterilor, celălalt vicepreşedinte CJC, Cristian Darie, a declarat că ideal ar fi ca într-un timp cât mai scurt să se prezinte opiniei publice un proiect concret al viitoarelor regiuni, care apoi să genereze dezbateri, şi să fie îmbunătăţit. „Acum toţi ne dăm cu părerea, toţi venim cu idei, dar nu avem o bază de la care să plecăm”, a spus Darie. Preşedintele CJC, Nicuşor Constantinescu spune că viitoarea capitală a regiunii de sud-est ar trebui să fie la Constanţa. „Capitala administrativă a viitoarei regiuni de sud-est trebuie să fie în judeţul cel mai puternic din punct de vedere economic, adică judeţul Constanţa, restul direcţiilor regionale putând avea diferite alte capitale, în celelalte judeţe din regiune. Judeţul Constanţa, economic vorbind, are 15% din bugetul României şi este normal ca el să tragă regiunea sud-est înspre dezvoltarea pe care ne-o dorim cu toţii, inclusiv a celorlalte judeţe din regiune”, a afirmat Constantinescu. El a adăugat că varianta unei capitale administrative mixte Galaţi-Brăila nu poate reprezenta motorul unei viitoare regiuni. „De zeci de ani, Galaţi şi Brăila nu fost în stare să se înţeleagă pentru 1.000 de hectare de teren care îi despart. Nu au putut face acest lucru între două entităţi unite geografic, darămite să poată trage regiunea şi judeţul Constanţa în sus... Nu au nici capacitate economică şi nici decizia şi voinţa să facă ceva împreună. Dacă ei nu se înţeleg între ei, cum pot fi motorul întregii regiuni?”, a spus preşedintele CJC.