Unul dintre subiectele delicate, care a reuşit să stârnească de fiecare dată dezbateri lungi şi intense, a fost cel al regionalizării. Procesul este unul lung şi atent studiat, însă asta nu contează pentru cei care sunt speriaţi de o formă sau alta a proiectului. Se critică, se comentează câte judeţe la câte reşedinţe, se taie, se adaugă, se aduc argumente pentru o regiune sau alta. La sfârşitul săptămânii ce tocmai s-a încheiat, vicepreşedintele Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România (UNCJR), Silvian Ciupercă, a participat la cea de-a şasea Conferinţă politică a Confederaţiei Europene a Puterilor Locale Intermediare – CEPLI, unde a arătat că regionalizarea României se va face preponderent după un model românesc, iar experţii străini nu vor mai juca un rol decisiv, aşa cum s-a întâmplat la adoptarea primei legi a dezvoltării regionale a României, adoptată în 1997: \"Între sută la sută model românesc sau sută la sută model importat, UNCJR adoptă viziunea preponderent românească cu privire la acest proces de regionalizare. Asta înseamnă că mai mult de 50% este contribuţie a grupurilor de lucru a reflecţiei structurilor asociative şi a celor implicaţi în proces\".

OPT REGIUNI Preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, a precizat că, cel mai probabil, se vor înfiinţa opt regiuni de dezvoltare, care se vor numi \"regiuni în dezvoltare tranzitorie\" şi că numărul acestora ar putea fi schimbat dacă vor apărea disfuncţionalităţi: Pe de altă parte, preşedintele CEPLI, Paul Emile Mottard, a afirmat că alegerea numărului regiunilor aparţine exclusiv autorităţilor române şi că la nivel european nu există un model unic de urmat în ceea ce priveşte regionalizarea.